Skip to content

6 Comentarii

  1. ionutz
    ianuarie 22, 2009 @ 11:54 am

    Felicitari!E foarte frumos articolul!

    Reply

  2. MONICA
    mai 3, 2009 @ 2:55 pm

    Doamne ajuta!

    Reply

  3. Daniela
    mai 14, 2009 @ 12:47 pm

    E foarte greu sa suporti defaimarea si sa nu te super si sa nu-i urasti pe cei care te „improasca cu noroi”!
    Eu, una, simt ca nu pot, dar fac si eu ce pot, totusi…adica, ii binecuvantez pe ei si-L rog pe bunul Dumnezeu sa-i ierte iar pe mine sa ma intareasca sa pot sa tac, sa nu ripostez!… si IL las pe El sa lucreze cum stie mai bine !
    Amin.

    Reply

  4. Adriana
    mai 23, 2009 @ 9:01 am

    Doamne ajuta!

    Binecuvantarea este ca un medicament primit de la Dumnezeu! Face minuni! Se poate afla despre roadele miraculoase ale acestei binecuvantari si de la maicuta Siluana, care are multa experienta. Aveti aici, la stanga paginii un link catre site-ul dansei. Sunt atatea marturii ale crestinilor ortodocsi care ii scriu! Binecuvantarea schimba viata launtrica si aduce bucurie celui care o practica!
    Cu binecuvantarea ca „arma” invingem toata ura si vrajmasia din inima noastra si aducem in locul ei pace si bucurie!

    Domnul nostru Iisus Hristos a zis (Matei 5: 43-48):

    ” Ati auzit ca s-a zis: “Sa iubesti pe aproapele tau si sa urasti pe vrajmasul tau”.
    Iar Eu zic voua: Iubiti pe vrajmasii vostri, binecuvantati pe cei ce va blestema, faceti bine celor ce va urasc si rugati-va pentru cei ce va vatama si va prigonesc,
    Ca sa fiti fiii Tatalui vostru Celui din ceruri, ca El face sa rasara soarele si peste cei rai si peste cei buni si trimite ploaie peste cei drepti si peste cei nedrepti.
    Caci daca iubiti pe cei ce va iubesc, ce rasplata veti avea? Au nu fac si vamesii acelasi lucru?
    Si daca imbratisati numai pe fratii vostri, ce faceti mai mult? Au nu fac si neamurile acelasi lucru?
    Fiti, dar, voi desavarsiti, precum Tatal vostru Cel ceresc desavarsit este.”

    La inceput este greu de facut, caci uneori suntem atat de lezati sufleteste ca „nu ne vine” sa ii binecuvantam si sa ne rugam pentru cei ce ne-au facut raul. Am vrea mai degraba sa le raspundem cu aceeasi moneda, sau in cel mai bun caz, sa ii ignoram. Si totusi, daca avem incredere ca Domnul nu ne minte si nu ne cere lucruri imposibile si fara sens, daca lasam la o parte vointa noastra proprie impreuna cu ceea ce „ne vine” noua sa facem, si ii urmam in schimb sfatul si ii zicem macar: „Doamne stiu ca trebuie sa il binecuvintez si sa ma rog pentru cel ce mi-a facut raul acesta, dar nu pot! Te rog, fa-o Tu in locul meu. Caci Tu ai zis ca fara Tine noi nu putem face nimic!”, macar atat de am zice, si deja am pus inceput bun lucrarii noastre. Iar apoi va lucra Domnul impreuna cu noi. Iar cu ajutorul Harului Sau, totul va deveni din ce in ce mai usor pana la a se transforma in bucurie orice rau pe care il vom suferi, bucurie ca avem ocazia sa mai binecuvantam si sa ne mai rugam pentru inca un suflet in suferinta… Caci oricat de greu ne vine sa credem, cel care face raul este mai suferind, din cauza propriului rau facut, decat cel care il primeste… Chiar daca noua ne pare uneori contrariul…

    Doamne ajuta!

    Reply

  5. andrei
    mai 23, 2009 @ 9:58 am

    http://www.realitatea.net/emisiuni.html
    ceva interesant! Domnul lucreaza prin acesti oameni! Haideti cu totii pe Cale!

    Reply

  6. g
    iulie 21, 2010 @ 1:30 pm

    Iata ce spune Sf VALERIU: [quote]IUBITI-VA MULT!![/quote] :love: :love:

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *