Soțul și soția se unesc și devin / rămân un trup doar împărtășindu-se cu Trupul și Sângele Domnului

Hristos S-a înălțat!

Dragilor, în continuare voi așterne câteva gânduri, care de ceva vreme mă macină. Participând de multe ori la Taina Sfintei Cununii am început să fiu din ce în ce mai deranjat de faptul că mirii primesc la final un pișcot și puțin vin, în loc să primească Sfânta Euharistie.

„Rânduiala Cununiei întâlnită în Evhologhioane manuscrise, începând din secolul a X – lea (ms. Sinai, Gr. 958 – Cf. teologul rus Aleksei Dmitrievski), si în alte manuscrise ulterioare, pâna în secolul al XVII – lea, păstra legatura intimă dintre Cununie și Sfânta Euharistie, împărtășirea facându-se cu Sfintele Taine păstrate de la Liturghia precedentă, dându-i Cununiei o structură de Liturghie a Darurilor Înaintesfințite.” (Sursa: Despre raportul și unitatea dintre Dumnezeiasca Euharistie și Sfânta Taină a Căsătoriei).

Prin urmare „Paharul mântuirii” de care vorbește cântarea de la finalul Cununiei este una care însoțește unirea mirilor în Hristos prin Sfânta Euharistie. Pentru faptul că unii miri erau opriți de la Sfânta Împărtășanie a rămas rânduiala ca ei să primească doar vin binecuvântat și de aici s-a generalizat practica de astăzi conform căreia mirii, fie că se pot împărtăși, fie că sunt opriți de la Sfânta Împărtășanie, primesc doar pâine și vin la Cununie.

Pentru ca situația să fie salvată totuși, unii slujitori dându-și seama de această practică greșită, au hotărât ca mirii să participe la Sfânta Liturghie alături de întreaga comunitate, la final să se împărtășească și imediat după Liturghie săvârșesc Taina Sfintei Cununii. Există și varianta săvărșirii Taintei Sfintei Cununii în interiorul Sfintei Liturghii, dar aici apar mai multe probleme de ordin liturgic și nu există o rânduială clară, iar Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române nu este deacord cu această practică.

Această problematică de ordin liturgic, a relației dintre Sfânta Euharistie și Taina Cununiei o puteți aprofunda citind acest studiu foarte interesant: Despre unitatea dintre Euharistie și Căsătorie – Studiu

Din cauza acestei practici greșite de eliminare a împărtășirii mirilor cu Sfânta Euharistie la finalul slujbei, Taina Cununiei a început a fi percepută ca fiind de sine stătătoare, independentă de Taina Unirii întregii Biserici care este Însăși Sfânta Euharistie.

Hristos prin Trupul și Sângele Său ne unește pe toți așa cum grăunțele de grâu sunt unite într-o pâine, așa cum boabele de struguri sunt unite minunat în vin. Celelalte Sfinte Taine: Botezul, Mirungerea, Cununia, Hirotonia, Spovedania și Maslul se află în directă legătură cu Sfânta Euharistie, pentru că tot Hristos este Cel ce lucrează în ele. Aceste taine sunt alte fațete ale lucrării Sfintei Euharistii, alte feluri în care Mântuitorul lucrează la mântuirea lumii și își oferă darurile Sale.

Taina Bisericii, Unica Jertfă a Creștinismului este Hristos Cel Răstignit pe Cruce și Înviat. Euharistia este Soarele Bisericii și celelalte sfinte taine și ierurgii sunt raze din același Hristos – Soarele Dreptății.

Din acest motiv nu putem vorbi de o unire a mirilor doar prin Taina Sfintei Cununii, pentru că mai întâi de toate bărbatul și femeia sunt persoane botezate în numele Sfintei Treimi, care s-au împărtășit cu Trupul și Sângele Domnului de la intrarea lor în Biserică și până astăzi, sau așa ar fi trebuit să facă. Prin împărtășire ei s-au adăugat marii familii a Bisericii lui Hristos, s-au unit cu toți cei vii și adormiți care s-au împărtășit cu Hristos în toată istoria. Venind să se cunune, ei sunt deja fii ai lui Dumnezeu, fii ai Bisericii, nu sunt străini de Cel care i-a unit și îi unește pe creștini în Sine.

Împărtășindu-mă, eu mă unesc și devin una cu părintele meu duhovnic, cu mama, cu tata, cu frații mei, cu colegii, cu prietenii și cu toți cei care se împărtășesc cu Hristos. Totuși Taina Sfintei Cununii vine să ofere tot în Hristos, tot prin Sfânta Euharistie, un altfel de unire, aceea dintre un bărbat și o femeie, care vor locui împreună, care se vor uni și trupește și vor da naștere de prunci. E o modalitate prin care Dumnezeu adeverește în fața întregii parohii (comunități) și a întregii lumi că singura femeie a lui Claudiu este Iuliana și singurul bărbat al Iuliane este Claudiu, așa cum spune Sfântul Apostol Pavel: „fiecare să-şi aibă femeia sa şi fiecare femeie să-şi aibă bărbatul său” ^{(1Co 7, 2)}.

Prima minune pe care a săvârșit-o Dumnezeu făcut Om, când a început lucrarea Sa de mântuire în mod văzut, public, a fost transformarea apei în vin la nunta din Cana Galileii, unde a participat alături de mama Sa. Acest gest ne arată că la baza unirii întregului neam omenesc stă familia, adică unirea dintre bărbat și femeie.

Taina Sfintei Cununii nu este de ajuns pentru a putea spune că soțul și soția sunt un trup. Deși ei devin un trup prin ea, și teoretic rămân un trup, se pot despărți foarte ușor în faptă, prin certuri, prin feluri diferite de a vedea viața, prin încălcări repetate ale poruncilor lui Dumnezeu, și așa mai departe.

Doar împărtășindu-se normal, la fiecare Sfântă Liturghie, sau cât mai des posibil, ei rămân uniți, dar nu prin puterea lor. Același Hristos care vine în mine prin Sfânta Euharistie, vine și în Iuliana, soția mea. Același Hristos știe să lucreze în gândurile mele, în felul meu de a fi, pentru a mă apropia de soția mea, și la fel și în soția mea. E o taină unirea dintre cei trei, soț-soție-Hristos, pe care n-o putem developa, ci putem fi doar martorii ei.

De aceea, să nu ne culcăm pe o ureche și să credem că odată uniți în Taina Cununiei, rămânem uniți fără a face niciun efort, și automat din asta ne va izvorî fericirea în familie. Ci să conlucrăm cu Dumnezeu, și să-l lăsam pe El să lucreze în familia noastră, prin Sfânta Euharistie. Doar în Hristos vom fi în același gând, în același duh, mereu atrași unul față de celălalt dar mereu deschiși și către un al treilea: copilul nostru sau aproapele nostru.

Sunt familii cununate care au făcut 15 avorturi, sau în care soțul își înșeală constant soția, sau invers. Sunt familii cununate în care păcatele colcăie în sufletele soților și asta-i duce la dezbinare. Am ajuns la concluzia, citită undeva, dar și percepută de mine într-o anumită măsură, că doi oameni nu se pot uni / împrieteni / iubi total, desăvârșit, fără contradicții, decât în Hristos, restul modalităților de unire sunt doar firave încercări care pe termen lung eșuează sau au mari carențe.

Sunt familii cununate care nu fac cinste Bisericii și ne arată pe noi creștinii mai răi, uneori, decât păgânii. De ce? Pentru că unirea noastră nu este continuată prin viața în Biserică, prin împărtășirea cu Trupul și Sângele Domnului.

Sfânta Euharistie reînnoiește unirea dintre soț și soție in Taina Sfintei Cununii.

Gândiți-vă! Dacă relația voastră cu soțul sau soția are multe probleme, atunci soluția reală este spovedania la același duhovnic pentru a primi povățuire pe calea poruncilor lui Dumnezeu și împărtășirea cu Sfânta Euharistie, cu Hristos Cel care va ști să modeleze firile voastre pentru a vă păstra unitatea familiei în dragoste desăvârșită.

Am simțit asta în familia mea și unirea familiei se extinde și prin împărtășirea copiilor. Ce pace și comuniune este într-o astfel de familie! Nu e totul o permanentă fericire, pentru că suntem oameni păcătoși, încă pe Cale, dar în mare parte din momentele vieții, suntem una, bucuroși alături de Dumnezeu.

Doamne ajută!

(Claudiu Balan)