„Spuneţi-le celor de acasă să nu uite de iertare”
Sâmbătă am fost la Catedrala Episcopală din Galaţi la Sfânta Liturghie ţinută în cinstea Sfântului Ioan Casian şi Sfântului Gherman, întrucât era şi ziua de nume a Prea Sfinţitului Episcopului nostru Casian al Dunării de Jos. La sfârşitul liturghiei şi după slujba de mulţumire, PS Casian a ţinut o predică, nu de la amvon ci din scanul arhieresc, o predică din suflet, spunându-ne câteva gânduri frumoase.
La sfârşit ne-a zis: „Spuneţi-le celor de acasă să nu uite de iertare„. Ne-a adus aminte acum, când începe postul, să iertăm mai des, că aşa se rezolva multe lucruri, aşa dispar multe conflicte şi multe răutăţi. Un sfânt părinte întrebat cum ar putea să mai dispară răul din lume şi cum putem noi să fim mai buni a zis: „să fim mai iertători!”.
Aşa ne-a zis şi Domnul Hristos ieri în duminica lăsatului sec de brânză: „Că de veţi ierta oamenilor greşealele lor, ierta-va şi vouă Tatăl vostru Cel ceresc; Iar de nu veţi ierta oamenilor greşealele lor, nici Tatăl vostru nu vă va ierta greşealele voastre.” (Ev. după Matei, cap.6,14-15)
M-am gândit de multe ori cum ajungem noi oamenii în conflict, cum ajungem la multe neînţelegeri, la incompatibilităţi, cum ideile noastre se ciocnesc de ale altora, cum gândurile noastre sunt total diferite de a celui de lânga mine, şi cum ajugem să ne certăm, să ne contrazice, să ne urâm, să ne batem, să ne desconsiderăm, cum ajugem de fapt să nu ne mai iubim.
Oricât de perfectă ar fi o societate, oricât de dezvoltată tehnologic şi oricât de înaintată economic, oricât de bune ar fi legile şi oricât de multe regului s-ar stabili ca să ne înţelegem bine, tot apar conflicte. Relaţiile dintre oameni nu pot fi îngrădite în nici o constituţie şi în nici un tom de legi.
Oricât de multe proceduri am avea la servici sau oricâte reguli de circulaţie am avea pe stradă, sau oricâte legi ar rândui statul, noi oamenii tot vom ajunge în conflict, pentru că nu suntem făcuţi să trăim după reguli ci suntem creaţi să fim liberi după chipul lui Dumnezeu. Iar conflictele nu se rezolvă la tribunal sau la poliţie, ci conflictele se rezolvă mereu în inimă.
Iertarea e cea mai bună lege din lume! Iertarea e şi mângăiere pentru cel iertat dar şi pedeapsă (mustrare de conştiinţă).
Iertarea rezolvă totul. Cui i se iartă mult, mult iubeşte.
Ajută-ne Doamne să iertăm!
Adriana
noiembrie 23, 2009 @ 5:48 am
Foarte frumos, si foarte util acum in perioada de post cand ne curatam mai cu sarg sufletele 🙂
eu
mai 22, 2010 @ 7:25 am
mai bine sa ne curatam cu domestos.
omp
mai 22, 2010 @ 5:19 pm
interesanta „metafora” lui „eu” pentru Spovedanie…
Anesti
mai 22, 2010 @ 5:36 pm
miercurea si joia din saptamana aceasta am fost si eu si m-am inchinat…este frumos si opictura deosebita…tot aici am invatat si maimult sa iert …desi nu este ceva simplu, usor si fara vointa personala…pacea din aceasta catedrala mi-a adus bucurie in suflet desi cu lacrimi pentru persoana mult iubita si neintalnita…multumesc pt postare
Anesti
mai 22, 2010 @ 5:39 pm
inca ceva…stiu ca iertarea te elibereaza, te scapa de frica pacatului si iti daruieste puterea iubirii: pacea sufletului si bucuria inimii, toate roade ale iubirii lui Hristos.
Bucurie!