A stăpâni femeia peste bărbat este o ocară adusă lui Dumnezeu
Dumnezeu pe toate le-a rânduit cu înțelepciune. Pe bărbat l-a înzestrat cu un fel de harisme, iar pe femeie cu alt fel. Bărbatului i-a dat bărbăție, pentru ca să se descurce în situațiile grele și pentru ca femeia să se supună lui. Căci, dacă ar fi dat și femeii aceeași bărbăție, nu s-ar fi putut menține familia.
Scriptura spune că „bărbatul este capul femeii” (Efeseni 5:23). Adică Dumnezeu a rânduit ca bărbatul să stăpânească peste femeie. Iar a stăpâni femeia peste bărbat este o ocară adusă lui Dumnezeu. Căci Dumnezeu a plăsmuit mai întâi pe Adam, iar el a spus despre femia sa: „Iată, aceasta-i os din oasele mele și carne din carnea mea” (Facerea 2:23). Evanghelia spune că femeia trebuie să se teamă de bărbatul ei – adică să-l respecte, iar bărbatul să-și iubească femeia (Efeseni 5:33). În dragoste există respect, și respectul se află în dragoste. Căci pe cel pe care îl iubesc, îl și respect. Și pe cel pe care îl respect, îl și iubesc. Adică nu este altceva una, și altceva cealaltă, ci amândouă sunt același lucru.
Oamenii însă se depărtează de această armonie a lui Dumnezeu, neînțelegând ceea ce spune Evanghelia. Și astfel bărbatul spune greșit cele pe care le spune Evanghelia, îi spune femeii sale: „Trebuie să te temi de mine!”. Dar dacă s-ar fi temut de tine nu te-ar fi luat în căsătorie. Sunt și unele femei care spune: „De ce să se teamă femeia de bărbat? Cu asta nu sunt deacord. Ce fel de religie este aceasta? Nu există egalitate?…”. Dar, vezi ce spune Sfânta Scriptură? „Începutul înțelepciunii este frica de Domnul” (Pilde 1:7). Frica de Dumnezeu înseamnă respectul față de Dumnezeu, evlavia, sfiala duhovnicească. Frica aceasta te face să simți teama. Ea este ceva sfânt.
Egalitatea cu bărbații pe care o cer astăzi femeile poate fi favorabilă numai până la un punct. Astăzi femeilor, deoarece lucrează și votează, le-a intrat în cap un duh bolnăvicios și cred că sunt egale cu bărbații. Firește, sufletele lor sunt la fel. Dar dacă bărbatul nu-și iubește femeia, iar femeia nu-l respectă pe bărbat, atunci se creează scene neplăcute în familie.
Mai demult era considerat un lucru foarte grav faptul de a vorbi împotriva bărbatului. Astăzi a intrat în lume un duh de răzvrătire. Ce frumos era mai demult! Am cunoscut odată o pereche de soți. Bărbatul era foarte mic, iar femeia lui era voinică și înaltă până acolo sus. O sută optzeci de ocale de grâu le descărca singură din căruță. Odată un lucrător, înalt și acela, a făcut o glumă cu ea. Atunci ea îl înhață și-l aruncă cât colo, ca pe un băț de chibrit. Dar să fi văzut ce ascultare făcea de bărbatul ei, cum îl respecta! În felul acesta se ține familia, altfel nu se poate.
Pr. Paisie Aghioritul
Revista Familia Ortodoxă, nr 59, p.21. Extras din „Viața de famile” – Editura Evanghelismos 2013 – Traducere Ieroschimonah Ștefan Nuțescu
sharbinsk
decembrie 17, 2013 @ 11:43 am
Un adevărat izvor duhovnicesc e părintele Paisie Aghioritul.
A explicat foarte clar ce și cum.
Cei cu obsesia de-a pune etichete de misogini, peste orice și oricine, chiar și acolo unde nu e vorba de așa ceva, probabil că nu vor scăpa ocazia să terfelească și imaginea Părintelui.
Dan Sorin
decembrie 17, 2013 @ 4:42 pm
@sharbinsk: Obsesia este dată de faptul că bărbaților le cam place să fie șefi. Să-și taie puțin din orgolii și probabil nici femeile nu vor avea probleme. Oricum în ziua de azi în care bărbații sunt femei cu barbă nu știu cât se mai aplică vorba păr. Paisie.
sharbinsk
decembrie 17, 2013 @ 6:02 pm
[quote]@sharbinsk: Obsesia este dată de faptul că bărbaților le cam place să fie șefi.[/quote]
Și pe vremea lui Hristos cum era ?
A comentat ceva Hristos cu privire la acest aspect , că e greșit Patriarhatul ?
Exista termenul sau conceptul de misoginism pe vremea aia ?
Dacă nu cine l-a creat Hristos sau tatăl minciunii ?
Nu sunt afectat direct, dacă ne întoarcem la matriarhat când mai mulți parteneri intrau la o femeie(că era dreptul ei) și nu se știa cine e tatăl.
Îți seamănă cu practicile unei epoci cunoscute ?
Dacă vrea careva să dea exemplul cu femeia salvată de la moarte cu piatra, Hristos nu a încurajat curvia ei și nici nu a venit să strice Legea doar să o rafineze fără vărsare de sânge.
Și a evitat o pedeapsă disproporționată pt că despre torționarii ei, zice-se de către unii Sfinți Părinți, că erau în culpă, întrucât curviseră cu ea la adăpostul nopții.
Termenul de misogin e folosit pt a se paraliza opoziția, la fel ca și termenul de homofob,bigot,extremist, în mod sigur noi vom prinde vremurile când femeile vor conduce statele și corporațiile.
O fi bine, o fi rău ?
Nu știu dar, nu mi-e rușine nici cu o Cleopatra care și-a târât poporul în război sau cu o „Virgin Queen” Elizabeth, grabnic vărsătoare de sânge.
Stefan Viorel Cristian
decembrie 17, 2013 @ 7:24 pm
Mi-am pus deseori intrebarea „daca domnisoarele moderne, cu tot ce au in mintea lor azi, ar fi trimise inapoi in timp, pe vremea lui Moise si-n tara lui Moise, cate ar mai ramane in viata?”. :))
sharbinsk
decembrie 17, 2013 @ 7:48 pm
Cristi, taică întrebarea se poate pune și altfel.
Ce durată de viață ar avea domnișoarele moderne dacă ar nimeri în vremuri apropiate de Moise, pe Pământul Făgăduinței, [b]printre suratele lor femei[/b] ?
Oare femeile vremii, ar pune de o frăție feministă cu ele, sau le-ar lua direct gâtul pt că au adus sminteala printre ele și vor să le îndepărteze de Yahweh (ca odiniară șarpele în Eden) ?
A nu se crede că instigăm la ceva, ale noastre sunt și noi ținem la ele, că scris e să ne purtăm neputințele, dar să nu facem virtute acolo unde nu e, adică în sfidare și pseudo-modernism.
Boitos
decembrie 18, 2013 @ 7:02 am
Asa e Dan-s, unii sunt un fel de femei cu barba, dar vina nu o dau lor in totalitate, mai degraba o dau parintilor.Ei nu au avut un rol in educatia copiilor.Sunt barbati care nu se stiu descurca deloc, ce sa il mai pui sa schimbe o yala sau un bec la o masina.E dezastru.
Si pana la urma e vai de barbatul care ajunge sa fie condus de o femeie.
Deja femeile conduc state si corporatii.
In orice caz din cate imi aduc aminte a existat in Vechiul Testament femei care si-au salvat poporul.Dar acuma chiar nu imi vin in minte numele lor.
Dan Tudorache
decembrie 18, 2013 @ 8:25 am
Un nume este Estera, în Vechiul Testament: [url]http://www.bibliaortodoxa.ro/vechiul-testament/21/Esterei[/url]
Boitos
decembrie 18, 2013 @ 8:48 am
Da, multumesc Dan.
Mai este si Iudita – ,,Cartea Iuditei”
Mai este si Ana, sotia lui Tobit (,,Cartea lui Tobit ) – dupa ce acesta a orbit , ea a trebuit sa se ocupe mai mult de casa, sa faca rost de mancare si de bani.
Toate se pot gasi la aceeasi adreasa pe carea scris-o Dan mai sus.
sharbinsk
decembrie 18, 2013 @ 9:26 am
Bine ați zis, în Vechiul Testament…, părintele Paisie Aghioritul citează din Noul Testament, Legea creștinilor.
Știe sfinția sa ce vorbește(eu folosesc prezentul pt că despre marii duhovnici se poate vorbi la prezent, învățăturile lor au depășit bariera timpului iar ei s-au învrednicit a intra în Ceata Drepților deci, sunt vii ).
Dacă am sta să răscolim V.T am da și de o Dalila care l-a mătrășit pe Samson și de alte exemple dar, Noul Testament e pt creștini actual .
Sfântul Apostol Pavel nu schimbă nimic prin învățătura aceasta, pt că femeile ce ajung să conduca, o fac pe cale de excepție sau după întâmplări excepționale, regula Patriarhatului fiind aceași și în V.T și în N.T.
Dan Tudorache
decembrie 18, 2013 @ 9:44 am
Sigur că da, aceste exemple sunt excepții… care confirmă regula.
Stefan Viorel Cristian
decembrie 18, 2013 @ 9:48 am
„…dar vina nu o dau lor in totalitate, mai degraba o dau parintilor.”-aici as mai adauga si felul cum percepe omul lucrurile. Sa-ti spun motivul: educatia oferita de parintii mei ma facea ca-n anii de scoala primara sa stau mai mult cu fetele, sa le vorbesc frumos, iar multi baieti ma batjocoreau numindu-ma „fetelcea” pe motiv ca nu dateam cu pumnul, nu scuipam, nu injuram, nu palmuiam „poponetul” fetelor s.a. Asta ma punea uneori pe ganduri intrebandu-ma daca nu cumva ma transform intr-o fata, insa analizand mai profund lucrurile ce m-au invatat parintii si la care le auzeam la biserica m-am linistit spunandu-mi ca nu, eu tot un baiat sunt dar mai diferit fata de ceilalti.
Legat de conflictul dintre barbat si femeie. Femeile spun ca barbatii nu stiu sa faca a, b, c, barbatii spun ca femeile nu stiu sa faca d,e,f, astfel se creaza conflictul intre cele doua parti femeile spunand ca ele fac mai multe-n viata si ca sunt cele mai bune, barbatii spunand ca ei fac cele mai multe-n viata si ca ei sunt capul familiei. Nu stiu daca acest conflict se va termina, insa este ceva ingrijorator tinand cont de urmatorul citat de pe site-ul luminaortodoxiei.com: „Într-o carte veche pe care am găsit-o cu mulţi ani în urmă, am citit printre altele că, atunci când ucenicii L-au întrebat pe Domnul nostru Iisus Hristos când se vor întâmpla în lume semnele înfricoşătoare ale celei de-a Doua Veniri, când dragostea multora se va răci şi credinţa va pieri, Domnul le-a spus, printre altele: “atunci când femeile vor deveni bărbaţi şi bărbaţii femei“.
Şi Sfântul Ioan Gură de Aur, atunci când nişte creştini l-au întrebat când va fi a Doua Venire, le-a răspuns: “Când ruşinea femeilor va dispărea, atunci ziua Judecăţii va fi aproape“. Aceste profeţii ale Domnului nostru Iisus Hristos şi ale Sfântului Ioan Gură de Aur şi ale altor prooroci, apostoli, Sfinţi Părinţi, despre care am vorbit mai devreme, se împlinesc astăzi cu precizie.”
Boitos
decembrie 18, 2013 @ 10:53 am
Foarte bine a facut ca l-a matrasit Dalida pe Samson, daca nu i-a fost capul bun.
Daca isi vedea de treaba nu avea probleme si nici nu il matrasea nimeni.
Eu nu inteleg ce ti-a venit cu cuvantul ,, matrasi”.
Si eu nu inteleg, trebuie sa luam Biblia ca un tot unitar, asa cum o iau eu, sau sa le impartim Vechiul Testament si Noul Testament?Oare nu gasim nimic bun in Vechiul Testament, ceva exemple bune?
Din cate mai stiu Iisus a venit si a ridicat si pata de pe femei ( ca prin femeie a intrat pacatul in lume ).
Eu nu am facut altceva decat sa scot in evidenta faptul ca exista si femei prin care Dumnezeu a lucrat mai ceva ca si cu un barbat.
Ca sa fi un barbat asa cum trebuie, nu trebuie nici sa dai cu pumnul in masa, nici sa scuipi ci sa te comporti demn si frumos.Adica normal, ca sa poti da exemplu de bun cresin si de om cuviincios.
Poate ca imi raspunde cineva ce face o sotie cand sotul este paralizat, bolnav, sau are diverse patimi ( betie, desfranare,etc. )Si atunci ar trebuie sa asculte de el ?Chiar daca duce casa de rapa.Adica o distruge.
Sunt convinsa ca sfaturile parintelui Paisie si a altor parinti , se pot aplica numai in cazul in care cei 2 soti sunt asa cum trebuie ( fara patimi care distrug familia, fara invataturi gresite de la parinti, fara sfaturi de la prieteni ).
Boitos
decembrie 18, 2013 @ 10:59 am
,,învățăturile lor au depășit bariera timpului iar ei s-au învrednicit a intra în Ceata Drepților deci, sunt vii ).” – sa inteleg ca Cele 10 Porunci ( care au fost date in Vechiul Testament) nu mai sunt actuale?
Sau poate ca toate au depasit barieta timpului si intreaga Biblie va depasi bariera timpului, si invataturile ei sunt tot timpul actuale, oriunde si oricand.
Stefan Viorel Cristian
decembrie 18, 2013 @ 11:11 am
Sunt 2 situatii diferite,Simona:
1)cand barbatul e bolnav ori paralizat sau cazut in nebunia batranetii femeia ar trebui sa dea „replay” invataturilor pe care barbatul i le-a daruit in anii tineretii cand studia si urma Cuvantul lui Dumnezeu;
2)cand barbatul e cazut in patimi (betie, curvie, s.a.) e mai complicat:
-fie ar trebui ca femeia sa se intrebe daca nu cumva ea l-a adus in stadiul ala si daca e asa sa-si asume vina si sa incerce sa-l indrepte spre calea cea buna;
-fie femeia ar trebui sa-si asume vina ca a ales un astfel de barbat, preferand a nu asculta cuvintele Sf.Apostol Pavel: „Vă îndemn, fraţilor, să vă feriţi de cei ce fac dezbinări şi tulburare împotriva învăţăturii pe care aţi primit-o. Depărtaţi-vă de ei.În Numele Domnului nostru Isus Hristos, vă poruncim, fraţilor, să vă depărtaţi de orice frate care trăieşte în neorânduială, şi nu după învăţăturile pe care le-aţi primit de la noi.Ci v-am scris să n-aveţi niciun fel de legături cu vreunul care, măcar că îşi zice „frate”, totuşi este curvar, sau lacom de bani, sau închinător la idoli, sau defăimător, sau beţiv, sau hrăpăreţ; cu un astfel de om nu trebuie nici să mâncaţi.”
Cumva cer prea mult de la femeie? 🙂
Legat de cele 10 porunci date de Moise. Legile inca mai sunt valabile insa Iisus, Fiul lui Dumnezeu care este Cuvantul si Adevarul, a venit si a schimbat putin legea intrucat nu omul a fost creat pentru lege ci legea a fost creata pentru om, lucru pe care Iisus le-a aratat preotilor (se vorbea in acea clipa despre respectarea zilei de Sabat) intrebandu-i pe aceea ce vor face ei daca in ziua Sabatului mielul va cadea in put: il vor lasa acolo sa moara si abia a 2-a zi il vor scoate?
Iuliamaria
decembrie 18, 2013 @ 3:22 pm
Dan-s,
„Mie să-mi zică orice sfânt că bărbatul să stăpânească pe femeie și tot nu mă răzgândesc în această privință. Mi se pare o gândire misoginistă această gândire.”
Nu îţi face griji, nu cred că vreun părinte consideră că o femeie trebuie să asculte de bărbat pentru simplu fapt că e bărbat, având în vedere că în faţa lui Dumnezeu, sufletele sunt egale, (dacă ar fi aşa…înseamnă că femeile ar trebui să asculte de bărbaţi şi când aceştia le îndeamnă la avort, că doar, trebuie să îi asculte că sunt bărbaţi…) ci probabil părintele Paisie se referă la acele situaţii când nu cad niciunul de acord, mai ales dacă este o situaţie pe care bărbatul o cunoaşte mai bine, atunci da, este mai bine să facă bărbatul alegerea, fiindcă mai mult decât orice, este vorba de responsabilitate, iar dacă nu iese bine acel lucru, bărbatul îşi asumă consecinţele. Când cineva ia o decizie nu este bine să vadă doar partea bună, că el „a învins”, că se face după cum spune el, ci e bine să se vadă per-ansamblu, adică să nu se uite de responsabilităţi şi consecinţe. O femeie nu lasă după bărbat doar pe motivul că e bărbat ci atunci când vede (dacă are un strop de minte şi de înţelepciune) că bărbatul în momentul respectiv gândeşte mai bine sau are argumente mai întemeiate, are cunoştinţă de acea situaţie mai bună decât argumentele, cunoştinţele sale.
Aş avea o singură întrebare pentru tine, tu eşti cel care se semna acum câtva timp la comentarii cu numele „Saurian” ? Nu trebuie să-mi răspunzi, dacă nu vrei.
Stefan Viorel Cristian
decembrie 18, 2013 @ 4:18 pm
Daca femeia s-ar opune ideii ca barbatul e capul familiei, acea femeia nu va avea ce cauta la mine in casa, iar daca femeia ar accepta ideea ca barbatul e capul familiei si si-ar indeplini datoria de a fi femeie (nu moderna) atunci cei din jur ar jura ca ea e seful familiei. De ce gandesc asa, de ce aleg sa procedez asa? Pentru ca neacceptarea acelei idei imi lasa suspiciunea ca-n ea se afla foamea de suprematie, placerea de a domina, lucru pe care eu nu vreau sa le intalnesc nici in randul ei, nici in randul meu. Pentru ca femeia a fost facuta din coasta lui Adam consider ca barbatul si femeia n-ar putea trai fara celalalt dar impreuna ar forma omul potrivit, altfel spus, ar forma o familie reusita. Din pacate azi observ tot mai multe femei care se opun acestui principiu (barbatul e capul familiei) ceea ce nu ma doare fiindca ii multumesc lui Dumnezeu ca nici una dintre acelea nu-mi este sotie (femeia/iubirea vietii mele) ci ma ingrijoreaza, pentru ca uitati mai sus ce mesaj transmite sau ce semnifica acest caracter al femeilor de azi (majoritatea femeilor).
sharbinsk
decembrie 18, 2013 @ 6:00 pm
[quote]Simona » 2013-18-12 12:53
Si eu nu inteleg, trebuie sa luam Biblia ca un tot unitar, asa cum o iau eu, sau sa le impartim Vechiul Testament si Noul Testament?Oare nu gasim nimic bun in Vechiul Testament, ceva exemple bune?[/quote]
Povesteau martirii temniţelor comuniste că ei aveau doar o Evanghelie, a lui Marcu (cea mai scurta), dar, din ea se adăpau şi unii n-au mai ieşit vii în 64 ci, s-au dus la Domnul cu ce cunoşteau din acea Evanghelie şi cu o Împărtăşanie făcută în ascuns.
Dacă tu erai greacă de neam şi îţi vestea Sf. Ap. Pavel Evanghelia, nu ţi-ar fi zis de Legea Iudaică a Vechiului Testament pt că tu nu aveai tradiţie comună cu evreii şi nu le ştiai învăţăturile ci ţi-ar fi prezentat direct Noul Testament, care nu mai împarte lumea în câini şi binecuvântaţi doar pt că primii au avut nenorocul să se nască în afara seminţiei Avraamice.
[quote]Simona » 2013-18-12 12:59
sa inteleg ca Cele 10 Porunci ( care au fost date in Vechiul Testament) nu mai sunt actuale?[/quote]
Cele zece porunci se regăsesc şi în Noul Testament şi sunt rafinate în chip deosebit prin versetele ce le regăsim în Matei capitolul 22
„36. Învăţătorule, care poruncă este mai mare în Lege?
37. El i-a răspuns: [b]Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău şi cu tot cugetul tău.[/b]
38. Aceasta este marea şi întâia poruncă.
39. Iar a doua, la fel ca aceasta:[b] Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.[/b]
40. [b]În aceste două porunci se cuprind toată Legea şi proorocii. [/b]
[i]
Deci nimic important din V.T n-a fost lăsat pe dinafară.[/i]
Vechiul Testament e bun, [b]doar că nu e prima sursă la care ne raportăm[/b] ci Noul Testament e.”
Viaţa socială era organizată în jurul patriarhatului atât în Vechiul Testament cât şi în Noul, deci ce zice părintele Paisie Aghioritul e în linie cu ce era în vremea lui Hristos, patriarhatul nefiind condamnat de Hristos ci confirmat de Sf.Ap. Pavel.
[quote]Simona » 2013-18-12 12:59
Sau poate ca toate au depasit barieta timpului si intreaga Biblie va depasi bariera timpului, si invataturile ei sunt tot timpul actuale, oriunde si oricand.[/quote]
Ritualurile de abluţiune practicate în chip fariseic, jertfele animale, crimele,lapidarea, talionul, se pot considera abrogate, altfel Hristos a fi venit degeaba.
sharbinsk
decembrie 18, 2013 @ 6:35 pm
[quote]xiorel123 » 2013-18-12 18:18
iar daca femeia ar accepta ideea ca barbatul e capul familiei si si-ar indeplini datoria de a fi femeie (nu moderna) atunci cei din jur ar jura ca ea e seful familiei. [/quote]
Cristi, nota zece pt ultimul comentariu şi pt raţionamentul de sus.
Chestia asta, „vai ! misoginismul în Biserică” va da naştere unor mutaţii fără precedent pt ortodoxie, în genul femei episcop şi intrarea femeilor pe Athos.
Până aici va împinge scrânteala minţii la unii, de aceea feminismul e un curent subversiv la adresa ortodoxiei.
Aici nu mai e vorba doar de cine decide în casă şi cine nu, miza e chiar mărturisirea ortodoxă.
Deja în Marea Britanie şi peste ocean există femei episcopi.
Avem o datorie morală să veghem ca aşa ceva să nu se întâmple niciodată dacă ne considerăm Biserica lui Hristos.
Cei care fac un obicei din a sfida învăţăturile marilor duhovnici, nu vor avea nici o ruşine în a susţine „personalităţile” care au nărav să niveleze totul, ca nişte bolşevici, pe motiv că „e vechi şi neconform cu omul nou”.
Dan Sorin
decembrie 18, 2013 @ 7:28 pm
Mi se pare ciudat ca eu, bărbat fiind, să iau apărarea femeilor și a feminismului dar asta e. Hai să ne lămurim cum stăm treaba cu insuflatul ăsta.
Cu toții știm despre ereziile Fericitului Augustin sau a Sf. Grigorie Teologul și că aceste erezii nu au micit sfințenia lor. Iarăși, dacă citim Filocalia, vol. I, vedem că la un moment dat sunt prezentate scrieri acolo ale lui Evagrie Ponticul care era origenist. Și totuși Biserica a acceptat anumite scrieri. Conform gândirii unor persoane ar însemna că ar trebui să acceptăm și ereziile acestor persoane din moment ce sunt sfinți, nu?
Noi spunem că adevărata învățătură este dată de Biserică prin Sf. Sinoade Ecumenice și Sf. Canoane. Totuși, se observă că în problema relațiilor dintre bărbat și femei nu există nici un canon sau scriere oficială a Bisericii. Există anumite scrieri ale unor sfinți dar Biserica nu s-a băgat să dea o regulă în privința asta.
Spunea păr. Rafail Noica despre un caz din Vechiul Testament în care niște oameni se duceau la un profet să întrebe ceva pe Dumnezeu la care Dumnezeu îi spune profetului că le va spune ce vor să audă ei deoarece nu vin cu inimă curată. Ce vrea să spună asta? Dumnezeu insuflă adevăruri, nu impune. Un om care toată viața lui a trăit cu siguranța că femeia va trebui să fie slugă bărbatului sunt șanse aproape inexistente ca acel om să accepte de la Dumnezeu gândul că poate greșește. El nici nu va concepe altceva decât ceea ce știe iar Dumnezeu nu îl va brusca spunându-i că greșește în gândirea lui.
Mie faza cu cine e capul mi se pare că e la fel cu polemica căsătorie vs. călugărie. În mediile monahale întâlnești foarte des ideea că monahismul e mai înalt decât căsătoria. Nimic mai fals, nimic mai greșit. Dumnezeu nu lucrează cu monahism și căsătorie, nu lucrează cu bărbat și femeie ci El lucrează cu persoane. Poate un căsătorit să aibă o viață mai înaltă sau poate un monah să aibă o viață mai înaltă. Poate o femeie să aibă o viață mai înaltă și poate un bărbat să aibă o viață mai înaltă. Dacă femeia are o trăire duhovnicească mai înaltă este o aberație să fie condusă de bărbat.
Văd că mulți aruncă în față vechea poveste că atunci când bărbatul îndeamnă femeia să avorteze atunci nu mai trebuie să asculte de el. Adică voi dați excepții pentru niște cazuri copilărești. De parcă singura problemă în familie este avortul sau beția sau cine știe ce alte păcate. Asta e așa cum mulți își imaginează că dacă au găsit o fată/băiat bisericoasă au prins pe Dumnezeu de picior și vor fi fericiți până la adânci bătrânețe.
Așa că hai să luăm niște cazuri mai normale. Dacă bărbatul vrea să își dea demisia de la locul de muncă iar femeia spune că nu? Și dacă femeia e îndeajuns de matură și de prevăzătoare ca să își dea seama că e o greșeală ca bărbatul să își dea demisia de la locul de muncă iar bărbatul face cum vrea că doar el e cocoșul? Dacă amândoi sunt foarte credincioși și porniți pe drumul Bisericii dar femeia e mai matură din punct de vedere duhovnicește? Ce va face femeia? Va trebui să se lase condusă de bărbatul mai imatur din simplu motiv că e bărbat, nu? Nu e o prostie asta? Și ce bărbat ce se vrea cocoș va recunoaște că femeia e mai matură ca el? Bărbatul dacă nu e șef simte că și-a pierdut bărbăția. De ce eu, ca femeie, să mă las condusă de un bărbat mai imatur chiar în lucrurile mici? Ca să poate să fie mângâiat în orgoliu de bărbat?
Mă uit foarte frumos cum face Hristos când se ceartă ucenicii care să fie mai mare. Hristos spune: cine vrea să fie cel mai mare acela să fie slujitorul tuturor. Cine slujește în familiile în care bărbatul se vrea cocoșul casei: femeia sau bărbatul? Cred că femeia. Atunci ea este mai mare.
De la căderea lui Adam vedem pe bărbat că nu încetează să se răzbune pe femeie și să o umilească. Eu aș vrea un verset sau un exemplu în care Hristos ar cere femeii să asculte de firea bărbătească. Nu există așa ceva. De ce oare? Pentru că Hristos niciodată nu și-a pus problema în felul acesta. Hristos a trăit 30 de ani și la câțiva ani de la înălțarea Lui la cer vedem deja apariția ereziilor.
Eu sunt convins că dincolo vom afla că multe din cele ce le considerăm ca adevărate că așa au spus sfinții ne vom trezi că Hristos nu le vede la fel de îngăduitor. Sunt destule cazuri în istoria Bisericii noastre în care încălcarea regulilor este iubită de Hristos. Era cazul cu acel preot bețiv care la slujbă pomenea sinucigașii. Și atât de plăcută lui Hristos era fapta preotului bețiv că a lăsat pe sinucigași să îi ceară episcopului care l-a caterisit pe preot să anuleze caterisirea. Sau iarăși știm de cazul unui ucenic a unui mare sfânt care a murit în erezie. Părintele se ruga pentru ucenic iar Hristos îi apare și spune: „De ce te mai rogi pentru el? El s-a lepădat de mine. Nu mai am ce să îi fac.” Acel părinte tot insistă ca apoi să îi apară iarăși Hristos și să îi spună: „Dragostea ta a biruit”.
Ce să mai vorbesc despre cazurile din istoria Bisericii în care erau polemici între mari sfinți. Cel mai recent este polemica în legătură cu cipurile dintre păr. Paisie și păr. Porfirie. Cine a greșit? Eu zic că păr. Paisie. Altul spune că păr. Porfirie? Cum judecați care are dreptate? Ne apucăm să măsurăm sfințenia fiecăruia? Este o aberație asta.
Eu sunt convins că acolo unde e dragoste nu se mai pune problema cine e capul familiei. Când părinții mei se iubeau erau o echipă. Nu exista unul mai șef ca celălalt. Când iubirea dintre părinții mei a ajuns să se răcească iar tatăl meu a trecut la baptiști deja îi merge și prin capul lui că el e bărbat și de asta trebuie să facă pe-a șeful. Și mama mea a ajuns să îl disprețuiască.
Dan Sorin
decembrie 18, 2013 @ 7:32 pm
@Dan: Înțeleg că mesajul lui ana_a a fost destul de dur dar totuși prin acest articol ați arătat o răutate gratuită și ați provocat-o. Mă așteptam la așa ceva de la sharbinsk sau xiorel123 dar să văd astfel de articole venite din partea ta sau a lui Claudiu (nu știu cine a postat articolul) m-a dezamăgit puțin.
Mă uitam acum la autor și nu știu de ce nu sunt surprins: cel care a tradus din greacă acel text este călugăr și bărbat? Asta spune multe.
sharbinsk
decembrie 18, 2013 @ 8:20 pm
Sorine mă bucur că eşti sincer şi că exprimi ce gândeşti la momentul acesta al vieţii.
[quote]dan-s » 2013-18-12 21:32
@Dan: Înțeleg că mesajul lui ana_a a fost destul de dur dar totuși prin acest articol ați arătat o răutate gratuită și ați provocat-o. Mă așteptam la așa ceva de la sharbinsk sau xiorel123 dar să văd astfel de articole venite din partea ta sau a lui Claudiu (nu știu cine a postat articolul) m-a dezamăgit puțin.[/quote]
Nu ştiu care e treaba cu ana_a, dar acest articol nu trebuie ascuns, scopul nu e de a zgândări sensibilităţi ci, ca mesajul să ajungă la cititori.
Nu putem cenzura noi ceva ce nici Biserica oficială n-a cenzurat.
Ce-ar fi trebuit să facă Dan să ignore un izvor de învăţătură util în contextul în care filosofii subversive sapă la rădăcina Bisericii ?
Frate, o să ajungem eu, tu, sau vreunul de aici, vreodată la înălţimea Sfântului Paisie Aghioritul ?
Avem noi cumulat atâtea metanii şi participări la Sfinte Slujbe câte are prea Sfinţia Sa ?
Atunci de unde fervoarea asta de a-i ascunde mesajele ?
Comparaţia cu Fericitul Augustin şi cu origeniştii e neavenită pt că Paisie Aghioritul nu e eretic, n-are deviaţii eretice, iar mesajul său se întemeiază pe Scriptură.
Sf ap.Pavel e alesul lui Hristos şi face o menţiune extrem de clară pe care Sfântul Paisie Aghioritul o explică şi exemplifică cu un caz concret raportat la zilele noastre.
Mântuitorul zice clar că vine să desăvârşească legea dar nu vorbeşte împotriva Patriarhatului, când putea foarte bine să-l desfiinţeze fără frică de nimeni.
[b]
Pavel n-a vorbit de la el, nici părintele Paisie, că altfel s-ar fi propovăduit pe ei mântuitori şi nu pe Hristos.[/b]
Dane, chiar îţi mulţumesc pt faptul că ai pus pe site această postare, cum de altfel e şi pe alte site-uri duhovniceşti în care nu se urmăreşte mazilirea vreunui user anume.
Dacă ajungem să ne jenăm de cuvintele de folos ale duhovnicilor atunci să nu ne mirăm că duşmanii ortodoxiei fac ce vor din noi.
Stefan Viorel Cristian
decembrie 18, 2013 @ 9:21 pm
„Pavel n-a vorbit de la el, nici părintele Paisie, că altfel s-ar fi propovăduit pe ei mântuitori şi nu pe Hristos.”- de aceea le spuneam si eu ca daca-i considera pe acestia misogini ma tem ca de fapt s-ar referi la Dumnezeu. Si care sa fie motivul pentru care o fac: lipsa de intelepciune sau de frica de Dumnezeu?
Acum spre final poate ca ma voi abate putin de la subiect dar totusi doresc sa va intreb ceva. De-a lungul anilor mei de viata am observat in randul multor femei ca acelea cu un corp nu prea atragator ar prezeta mai multe urme de crestinatate si familiaritate pe cand cele mai sexi viseaza la o relatie de genul „ea cu lesa iar el cu limba scoasa”. Gresesc ca vad astfel lucrurile? M-am intrebat care sa fie motivul pentru care sunt ele asa si mi-am zis ca poate cele mai putin atragatoare cauta cu disperare o relatie cu un barbat si lipsa rabdarii le determina/convinge sa mai dea de la ele si sa se supuna legii crestine, pe cand cele atragatoare considera imaginea lor fizica ca un atuu benefic atragerii barbatului si care le-ar permite sa se abata de la credinta si de la regulile pe care o adevarata femeie le-ar trebui respecta. Acum, eu va cer parerea doar.
Dan Tudorache
decembrie 18, 2013 @ 9:53 pm
Dan-s, Simona și Ana… v-am șters câte un comentariu, cele în care ați replicat neobositul ”argument” al misoginismului.
Eu cred că misoginismul (desigur că există ca boală sufletească) nu are de-a face cu sfințenia. Ori sfintele moaște ale Sf. Ioan Gură de Aur sunt un pic misogine?
Sau nu cumva și taina căsătoriei este și ea misogină… la fel ca Sf. Ap. Pavel, cel care prin care Biserica a stabilit modelul de ascultare în familia creștină?
sharbinsk
decembrie 18, 2013 @ 9:56 pm
@ #22 xiorel123 »
Nu cred că cele mai puţin atrăgătoare lasă de la ele neaparat din disperarea pt o relaţie.
Asta ar putea duce la concluzia că majoritatea celor care aleg creştinismul o fac din disperare,sau din neadaptare faţă de societate şi ţin de religie doar pt a-şi realiza interesele pe care nu le puteau realiza altfel.
[b]Sunt cucernice pt că înţeleg rostul uceniciei şi ascultării pt desăvârşirea lor spirituală.[/b]
[b]Să avem grijă să nu bagatelizăm ascultarea confundând-o cu neîmplinirea omenească ![/b]
[b]Asta e capcana feministelor.[/b]
Avem puţini oameni înduhovniciţi tocmai, pt că există puţini ucenici care să aibă smerenia să-nveţe.
Am văzut şi femei drăguţe, care se ţineau de Biserică, unele nici măcar nu se vopseau, rujau, machiau, puneau pe cap basma şi erau aproape insesizabile în Biserică.
Comentau doar unde se pricepeau şi nu stăteau la ceartă, cred că plecau şi puneau rugăciune pt cei cu care au iscat neînţelegeri.
[quote]
pe cand cele atragatoare considera imaginea lor fizica ca un atuu benefic atragerii barbatului si care le-ar permite sa se abata de la credinta si de la regulile pe care o adevarata femeie le-ar trebui respecta.[/quote]
Cele atrăgătoare îşi permit să facă o selecţie mai mare pt că sunt ofertate de mai mulţi, dar cedarea creştinismului în favoarea duhului cărnii nu văd de ce ar fi justificată.
O astfel de femeie după ce va vedea că nu mai stârneşte interesul nimănui, va cădea rău de tot şi nu va suferi singurătatea şi marginalizarea.
Atunci va scoate la iveală multe răutăţi ce le-a depozitat în inimă.
Tinereţea şi arfele de divă au un termen limitat până pe la 40 de ani după, altele tinere îi iau locul şi „diva” rămâne cu frustrările.
Stefan Viorel Cristian
decembrie 18, 2013 @ 10:13 pm
„Am văzut şi femei drăguţe, care se ţineau de Biserică, unele nici măcar nu se vopseau, rujau, machiau, puneau pe cap basma şi erau aproape insesizabile în Biserică.Comentau doar unde se pricepeau şi nu stăteau la ceartă, cred că plecau şi puneau rugăciune pt cei cu care au iscat neînţelegeri.”- ma intreb daca mi-ai scris tu prin vointa ta sau prin vointa Celui de sus incercand sa-mi spuna „mai rabda Cristi, ca in curand vei intalni si tu asa ceva”. 🙂 Multumesc mult pentru mesaj!
Pot spune ca am citit mai acum cateva zile pe acest site despre o tanara din bucuresti care ar fi fost asa cum spui tu dar pe care Dumnezeu n-a mai lasat-o pe pamant si a luat-o la El in ceruri printr-un deces cauzat de cancer.
sharbinsk
decembrie 18, 2013 @ 11:00 pm
Pentru puţin, am scris ce am observat.
Încearcă să ajungi când se organizează tabere de tineret la mănăstirea Oaşa sau la tot felul de activităţi din acestea de genul colinde, voluntariat, în măsura-n care ai timp.
Eventual să întrebi duhovnicul poate ştie vreo fată serioasă care caută acelaşi lucru.
Cere ajutorul sfinţilor, văd că sunt multe mărturii despre ajutorul lor şi
https://www.ortodoxiatinerilor.ro/minuni-convertiri/18830-minuni-ale-sfintilor-in-vietile-tinerilor-1
https://www.ortodoxiatinerilor.ro/minuni-convertiri/18868-minuni-ale-sfintilor-in-vietile-tinerilor-2
Dacă un băiat se roagă într-un loc pt o soţie la un Sfânt, iar o fată într-un alt loc pt un soţ, la acelaşi Sfânt, uneori Dumnezeu îngăduie ca aceştia 2 să se-ntâlnească în chip minunat, într-o împrejurare din care să fie încredinţaţi că rugăciunile le-au fost ascultate.
[quote]”mai rabda Cristi, ca in curand vei intalni si tu asa ceva”[/quote]
N-ai altceva ce face decât să te pregăteşti duhovniceşte, în răbdare pt cele ce vor veni.
Dacă ai refuzat să intrii într-o căsătorie din interes pt Hristos, înseamnă că la Hristos ţi-ai depozitat încrederea şi
[b]Dumnezeu nu rămâne dator la nimeni,[/b] cum ar zice Părinţii
Numai atât să nu te trufeşti cu această faptă,(ca să nu-ţi primeşti plata aici) să o ierţi pe fata respectivă şi familia ei şi să te fereşti de deznădejde.
Doamne ajută !
sharbinsk
decembrie 18, 2013 @ 11:26 pm
[quote] dan-s » 2013-18-12 21:28
Mie faza cu cine e capul mi se pare că e la fel cu polemica căsătorie vs. călugărie. În mediile monahale întâlnești foarte des ideea că monahismul e mai înalt decât căsătoria.
Nimic mai fals, nimic mai greșit.[/quote]
Monahismul chiar e o trăire mai înaltă pt că prefigurează chipul îngeresc.
Altfel n-ar mai exista oameni care căsătoriţi fiind, să se despartă de comun acord şi să meargă în monahism după ce şi-au împlinit rostul căsătoriei şi şi-au crescut copiii.
În schimb pt un călugăr e lucru de ocară să se-ntoarcă-n lume şi să se căsătorească odată ce a depus făgăduinţele.
Mântuitorul închide gura saducheilor care în chip viclean îl întrebau a cui femeie e cea care a trăit cu 7 bărbaţi în baza legii leviratului fără să aibă urmaşi.
[quote]25. Căci, când vor învia din morţi, nici nu se mai însoară, nici nu se mai mărită, ci sunt ca îngerii din ceruri. Marcu cap 12 v25[/quote]
De acord că un călugăr şi un mirean pot ajunge la înălţimi similare dovadă că prin Pateric, erau trimişi de Domnul vieţuitori din pustie în lume ca să observe anumiţi mireni sporiţi şi ca să alunge de la ei trufia că ar fi avansaţi.
Dar, per total monahismul e altceva şi puţinora le este dată această chemare.
Dovadă că Hristos nu s-a căsătorit, iar Petru căsătorit fiind, n-a stat cu soţia ci l-a urmat pe Mântuitor până-n lăcaşurile cereşti.
Poate că se mântuiesc mai mulţi mireni decât călugări pt că monahilor li se cere mult mai mult şi unii nu îndeplinesc, li se răceşte râvna, se lasă înşelaţi de patimile lumii.
Dar n-am găsit vreo mărturie despre un om căsătorit care când se ruga, în jurul său să apară foc nematerialnic, văzut de alţii.
Sfinţii Închisorilor au ajuns la acele înălţimi trăind o viaţă similară cu a monahului, de lipsă, castitate,rugăciune, slujire unul altuia.
[i]Asta nu înseamnă că e rea căsătoria, toată cinstea pt cei care se nevoiesc, aceştia asigură viitorul neamului.[/i]
sharbinsk
decembrie 18, 2013 @ 11:29 pm
[quote]dan-s » 2013-18-12 21:28
Dacă femeia are o trăire duhovnicească mai înaltă este o aberație să fie condusă de bărbat.[/quote]
Din păcate în spatele acestei fraze se ascunde o rătăcire mare.
Nu există femei care să fi ajuns vreodată la înălţimi duhovniceşti fără povăţuirea din umbră a unui bărbat sporit.
Monahiile ortodoxe nu pot să săvârşească singure Liturghia şi primesc Sfintele Taine tot cu ajutorul unui bărbat.
Chiar şi pustnicele acelea ce stau în crăpăturile munţilor, au primit binecuvâtare de la un bărbat sporit pt stilul acesta de viaţă, după ce în prealabil, au făcut ascultare şi ucenicie pe lângă el şi au înţeles iţele războiului duhovnicesc.
Cine vrea să fie desăvârşit nu se lasă ispitit de gândul că nu mai ascultă de alţii mai mici, dacă îndemnurile lor sunt bune.
Se răresc oamenii înduhovniciţi pentru că nu mai avem nici ucenici pe măsură.
Văd că ucenicia şi ascultarea a devenit pt unii motiv de ocară.
[quote]dan-s » 2013-18-12 21:28 Eu sunt convins că dincolo vom afla că multe din cele ce le considerăm ca adevărate că așa au spus sfinții ne vom trezi că Hristos nu le vede la fel de îngăduitor. [/quote]
Eu n-aş fi convins, au avut şi sfinţii inexactităţile lor, dar, când există un [b]patrum consensus[/b], adică un acord de înţelegere asupra unei chestiuni global acceptate și mărturisite de mai mulţi teologi,din epoci diferite, deja e lucrarea lui Dumnezeu.
Dumnezeu n-ar fi lăsat ca sfinţii să treacă în canon lucruri satanice.
[quote]dan-s » 2013-18-12 21:28
Ce să mai vorbesc despre cazurile din istoria Bisericii în care erau polemici între mari sfinți. Cel mai recent este polemica în legătură cu cipurile dintre păr. Paisie și păr. Porfirie. Cine a greșit? Eu zic că păr. Paisie… [/quote]
Nu ştiu dacă a greşit părintele Porfirie ce văd însă e că
Microcipul e al naibii de actual şi chiar există preocupări şi alocări uriaşe de sume pt îndosarierea electronică a cât mai multor informaţii despre identitatea,sănătatea, veniturile, proprietăţile,unei persoane întru-un card biometric.
Când banii, bunurile şi recunoaşterea identităţii vor fi condiţionate de pecetluirea finală, va fi aproape imposibil pt om să se retragă din acest sistem pt că nu va putea trăi în afara lui.
A vorbi despre microcip nu e erezie iar profeţiile părintelui Paisie încă nu s-au prescris.
Erezie e să strâmbi canoanele, să negi Sfânta Treime, Semnul Crucii, Icoanele, sau să iei în batjocură pasajele care vorbesc despre pecetluire, cum că nu se va mai petrece sau că nu va avea nici un efect, deşi Sfântul Ioan Teologul face referire la efectul lor în cartea Revelaţiei.
Iar, acesta n-ar fi singurul semn care să arate că 666 nu e nici Nero, nici alţi împăraţi romani cum au tâlcuit unii, întrucât, în zilele lor nu era construit Templul din Ierusalim şi vremurile neamurilor nu se pliniseră încă.
Dar, acesta este alt subiect deja.
Dan Sorin
decembrie 19, 2013 @ 7:26 am
@Dan: Mi-ai șters și mie un comentariu? Nu îmi dau seama ce comentariu mi-ai șters dar nu contează asta. Ceea ce vor astăzi mulți oameni de gen masculin citind astfel de mesaje de la sfinți nu cred că poți garanta că nu este dat de existența unui orgoliu misoginistic ce se vrea satisfăcut în ei ( repet: oamenii de azi care nu sunt sfinți sau altele de genul ăsta ).
Văd că la ce am zis atât tu cât și cei doi apărători de neobosit al Ortodoxiei mi-ați răstălmăcit cuvintele. Poate vina e la mine că nu am reușit să mă exprim foarte bine. Mi s-a mai reproșat asta așa că nu m-aș mira. Voi încerca să mă explic și poate reușesc să trimit mesajul așa cum vreau să se înțeleagă. Ce treabă are ideea că femeia trebuie să asculte necondiționat de bărbat cu Taina Căsătoriei sau cu Sfintele Moaște? Și unde am spus eu că sfinții sunt misogini? Aici sunt foarte curios. Poate ar fi putut înțelege unii că aș susține asta din ce am spus dar asta e o altă treabă. Mă consider nevinovat în a susține că sfinții ar fi misogini.
Totuși susțin că e posibil ca aceștia să greșească. Majoritatea sfinților au fost formați într-o societate în care bărbatul era considerat capul familiei iar femeia era considerată după bărbat. Și, după cum am spus în mesajul anterior, Dumnezeu nu bruschează pe om, nu le spune oamenilor lucruri ce ei nu le pot concepe. Prin simplu fapt că Hristos a luat femei ca și ucenice deja era un șoc pentru societatea respectivă. Și nicăieri nu se înțelege că Hristos ar fi considerat femeile după bărbați.
Caută în scrierilor mai vechi și vezi câte femei au scrieri sfinte față de bărbați. Oare din ce cauză? Femeile sunt mai proaste decât bărbații, sunt inferioare lor? Cred că ești și tu de acord că nu. Ci motivul este că în societatea respectivă ar fi fost destul de ciudat să existe foarte multe scrieri ale femeilor. Așa era organizată societatea atunci.
Parcă păr. Dumitru Stăniloaie vorbea de faptul că odată cu trecerea timpului Omul se adâncește în cele duhovnicești, societatea se adâncește în cele duhovnicești. De aceea în vremurile din urmă acei creștini rămași vor împărtăși din cunoștințele lor celorlalți creștini din primele secole și astfel va fi o împărtășire a cunoștințelor creștinilor din diferite timpuri în legătură cu Dumnezeu și viața în El ( nu știu exact citatul dar dacă vrei și ai timp să cauți citatul atunci vezi în cartea „Iisus Hristos și Restaurarea Omului”). Din același motiv Dumnezeu nu putea să dea învățătura iubirii cu câteva secole în urmă. Citind Vechiul Testament observăm că de la o stare în care i se cere omului tot felul de jertfe și sărbători ce trebuie respectate cu strictețe altfel omul să fie ucis cu pietre se ajunge ca Dumnezeu să strige că s-a săturat de jertfele lor și că El caută inima smerită. Oare din ce cauză? S-a răzgândit Dumnezeu? Nu. Ci mai degrabă Omul a crescut ( iar când spun Omul mă refer la umanitate ).
Se spune în mediile ortodoxe și în special în cele monahale că rolul femeii e la cratiță, că ea trebuie să facă ce spune bărbatul și restul. Dar prin această gândire susținem că Dumnezeu niciodată nu va da femeii daruri pe care le-ar da bărbaților cum ar fi inteligența ( o femeie ce și-ar petrece zilele și nopțile în cercetare nu are timp de făcut mâncare și crescut copii ) sau că întotdeauna femeia este inferioară bărbaților ( căci îmi amintesc în ce condiții Sf. Ioan Gură de Aur zicea femeii că trebuie să asculte de bărbat: bărbatul era prezentat ca o ființă foarte matură duhovnicește pe când femeie era prezentată ca un copil ).
Hai să discutăm și despre ce am pus în ultima paranteză. Dacă te uiți puțin în societatea de azi vezi, din păcate, că bărbații nu mai sunt bărbații Sf. Ioan Gură de Aur și din cauza asta femeia a fost nevoită să devină bărbat. Încă nu am văzut bărbați care să gândească la fel de matur în ce privește viața de familie așa cum face o femeie.
Să vedem și preconcepțiile ce există azi în mintea oamenilor. Căci aceste preconcepții s-au format din cauză că există o astfel tendință în societate. La bărbați am auzit doar o singură preconcepție: el caută femei atrăgătoare să își satisfacă poftele trupești. Deci bărbatul nu gândește pe termen lung și vede lucrurile superficial ( citisem undeva un răspuns la cei care acuzau femeia cum se îmbracă și cum arată: ele fac asta deoarece văd că doar asta le place bărbaților ).
Hai să vedem 2 preconcepții despre femei:
1. Femeile umblă după bani. Ce spune asta? Asta spune că femeia nu gândește a-și satisface nevoile imediat ci caută să aibă asigurată viața pe termen lung. Păi în familie eu aș prefera să fiu condus de cineva care încearcă să fie prevăzător decât de cineva care se gândește doar la momentul imediat.
2. Femeia trebuie să fie foarte frumoasă dar bărbatul e de ajuns să fie puțin mai frumos ca dracu’. Ce spune asta? Că ele nu se uită la cum arată un bărbat ci caută anumite calități. Asta arată că nu e la fel de superficială ca bărbatul.
Știu că exemplele date de mine sunt răutăcioase și că bărbații/femeile nu pot fi caracterizate doar prin niște preconcepții. Dar și aceste preconcepții arată puțin despre cum e omul.
Deci, dacă femeia este mai matură ca bărbat, mai prevăzătoare ca bărbatul, atunci de ce ea să asculte de bărbat și nu invers? Nu vă spune logica și bunul simț că între cei doi trebuie făcută ascultare de persoana mai matură? Sau să mai luăm un exemplu ce mi s-a întâmplat și la mine în casă. Când îți vezi un părinte că vrea să facă o alegere proastă cum te simți când vezi că te ignoră deoarece el e mai bătrân ca tine așa că, teoretic, știe mai multe ca tine? Adică nu mai ești copil de clasa I ca să nu știi cum e lumea asta.
Iarăși, să nu se înțeleagă greșit: nu susțin că acum ar trebui ca toți bărbații să asculte de femei. Cred că ar trebui să se vadă care este mai bun în conducerea vieții de familie și de acea persoană să facă ascultare toți: indiferent dacă e bărbat sau femeie.
Dan Tudorache
decembrie 19, 2013 @ 9:30 am
Dan (Sorin), dacă vei simți în cuvintele mele un ton de iritare, te rog să mă ierți. După câțiva ani de polemizat pe această temă, sunt efectiv obosit să mai tot discut în van. Pentru că din păcate Ioan (Sharbinsk) are dreptate când spune că ascultarea/modelul de smerenie din familie, este văzut de (unii dintre) tinerii de astăzi ca un model de ocară la adresa femeii.
Altfel n-ai mai fi spus că ”nicăieri nu se înțelege că Hristos ar fi considerat femeile după bărbați” și n-ai fi concluzionat în stil bagatelizator că ”se spune în mediile ortodoxe și în special în cele monahale că rolul femeii e la cratiță, că ea trebuie să facă ce spune bărbatul și restul…”
Modelul de asculare dintre bărbat și femeie nu este unul dintre ”un deștept și un prost” ci este un model de învățare și exersare al smereniei, din care învață atât cei doi cât și copiii lor. Altfel, neavând model de ascultare, familia nu are model de smerenie! Ne-având model de smerenie, tronează mândria și egoismul, concretizate în certuri de tot felul, întristări peste măsură și în final în divorț.
În monahism ucenicul nu e redus mintal, nici marginalizat social pentru că cere sfat mereu de la duhovnic și face curat la vaci. E model de ascultare și ucenicie, dar și model de funcționare organizatorică a întregii obști.
Mai mult decât atât, observ că modelul ascultării dintre bărbat-femeie, este redus în mod unilateral la planul duhovnicesc, ceea ce este o greșeală pentru că relația dintre bărbat-femeie nu se reduce doar la învățătura de credință, ci de cele mai multe ori se manifestă în planul organizatoric al familiei și în planul social. Cu alte cuvinte, pentru că soții nu sunt desăvârșiți, se pot naște divergențe de opinie, vis a vis de orice aspect de familie: ce mâncare să mâncăm mâine, asta sau asta?, la ce școală dăm copilul, asta sau cealaltă? schimbăm sau nu schimbăm mobila din dormitor?, plătim mai întâi întreținerea sau abonamentul la gaze?, cumpărăm mai multă carne de porc sau mai multă de vită? petrecem Crăciunul cu ”ai mei”, cu ”ai tăi”, sau singuri acasă?, luăm aspirator dintr-acesta sau dintr-acela?
Deci ”n” situații divergente care se ivesc destul de des și pot deveni conflictuale dacă nu se ajunge degrabă la un consens, și dacă fiecare o ține pe-a-lui. Așadar, după ce și-a susținut fiecare cauza cu argumente, și tot nu se ajunge la un consens, intervine modelul de ascultare: ascultă femeia de bărbat. Astfel: se stinge conflictul, se recapătă liniștea familiei, femeia are de câștigat duhovnicește că se smerește, iar bărbatul se smerește și el văzând smerenia și ascultarea femeii lui. În plus, bărbatul cu drag se deschide față de femeia smerită și ascultătoare, și îi împlinește cererile de sensibilitate.
Dacă timpul arată că decizia bărbatului a fost (mai) bună atunci e foarte bine.
Dacă timpul arată că decizia bărbatului a fost greșită (se întâmplă că doar nu suntem infailibili) atunci se smerește bărbatul, recunoaște greșeala și învață din greșeli. Eventual, dacă constată că are carențe organizatorice în anumite aspecte de familie, o lasă pe soție dacă e mai pricepută și are dar de la Domnul în acele aspecte.
Cât privește ascultarea bărbatului de femeie, ea este posibilă și necesară și chiar o cere imperios însuși Domnul, însă doar atunci când pe planul duhovnicesc bărbatul propune păcatul iar femeia virtutea. Cere bărbatul contracepție? Nu faci ascultare de el! Cere avort?… Criminalule! Îți impune să nu citești cărți duhovnicești? Îi spui că nici el nu vrea să se mântuiască, nici pe alții nu-i lasă. Dacă vezi că se tulbură casa prea mult de la asta, zici ca el și faci ca tine.
Dar chiar și așa, femeia rămâne datoare cu ascultarea în celelalte planuri.
În fine, pe lângă asta, observ că unii dintre voi contestă la nivel principial modelul de ascultare în familie!
Dar fraților, toată societatea asta și toată natura este construită și funcționează pe modelul ascultării și al ierarhiei!
Turma de antilope gnu ascultă de masculul alfa! Turma de elefanți ascultă de femela alfa! Albinele ascultă toate de regină! Haita de lei ascultă de leul/leii conducători! Etc.
Toate animalele se organizează ierarhic și fac ascultare în funcție de ierarhia pe care însuși Domnul a rânduit-o fiecarei specii de animale, păsări, pești, insecte.
La fel, oamenii toți, se organizează și viețuiesc ierarhic în funcție de talanții și responsabilitățile pe care însuși Domnul le-a rânduit fiecăruia. Astlfel, în funcție de acestea, la nivel instituțional avem în România prezentă: președintele, prim-ministru, parlamentul, după care celelalte instituții.
La rândul ei, Armata funcționează după un model de ierarhie în funcție de aptitudinile dobândite, concretizate în grade. Biserca funcționează și ea pe modelul ierarhiei și al ascultării. La servici cu toții avem un șef direct și alții mai mari, indirecți. De la cel mai mic SRL până la cea mai mare multinațională totul funcționează pe modelul ierarhiei. Cei mai mici în ierarhie fac ascultare de cei mai mari în ierarhie (cu responsabilitățile direct proporționale) pentru bunul mers al instituției sau firmei. Așadar, ierarhie există peste tot, ascultare se face pretutindeni. Ierarhie și ascultare există încă de la întememeierea lumii nevăzute ([url]http://www.crestinortodox.ro/dogmatica/ingeri/numarul-ingerilor-ierarhia-ingereasca-69081.html[/url])
La fel, în instituția familiei, există un model de ascultare pe care l-a rânduit Domnul. Nu-l mai repet că-l știm prea bine… în teorie.
Așadar, fraților care contestați acest model fundamental de existență al familiei creștine, de ce țineți voi morțiș să fiți împotriva firii și a lui Dumnezeu?
Boitos
decembrie 19, 2013 @ 9:43 am
Atat ati discutat incat nu v-am putut urmari pe toti.
In primul rand nu cred ca casatoria sau Sfintii sunt misogini, si nici nu cred sa fi spus asta pe undeva.Daca am spus, atunci e vina mea.
Dar altfel se vede viata de familie din calugarie si altfel se vede calugaria din viata de familie.Nu putem spune care sunt mai sfinti sau nu, care se roaga mai puternic sau nu.Oare cum se roaga un parinte pt copilul lui atunci cand acesta este in operatie? Sau fiii pt parinte?
Dan-s, nu te mai zbate ca pestele pe uscat, caracterele nu se invata aici, nici nu se schimba.Dumnezeu, familia, viata le schimba.Adica ne maturizam in fiecare zi cate putin, mai ales atunci cand avem necazuri sau probleme.
Fiecare suntem unci , diferiti, avand in spate destula experienta incat sa stum cum am vrea sa ne facem viata de familie ( intre a vrea si a face este o mare diferenta )
Fiecare este liber sa aplice legile Bisericii cum vrea: adica sa le aplice in totalitate sau numai pe unele ( in functie de starea sufleteasca , duhovniceasca, materiala ).
Doar atat vreau sa mai intreb pe cei care sustin ca barbatul sa fie capul:
Un barbat poate sa se foloseasca de faptul ca este capul si sa faca alte faradelegi sau sa cada in patimi ?
Si nu mai dati vina pe femeie pe astfel de lucruri, ci ma refer ca si om , caracter, minte, ca si barbat.
Eu zic ca se poate.
Poate o femeie sa isi piarda personalitatea si bunele invataturi ( cu care a venit de la parintii ei ) pt ca barbatul ei o ia pe cale gresita ?
Poate.
Dan Sorin
decembrie 19, 2013 @ 10:22 am
[quote name=”Simona”]
Dar altfel se vede viata de familie din calugarie si altfel se vede calugaria din viata de familie.[/quote]
Asta nu e scuză. Vezi cum vorbește păr. Arsenie Papacioc despre femeie și vezi apoi cum vorbesc restul părinților despre femei. Iar păr. Arsenie Papacioc a fost călugăr și el.
Boitos
decembrie 19, 2013 @ 10:11 am
Nu cred ca unul dintre noi tine mortis sa fie impotriva firii , si mai ales impotriva lui Dumnezeu.Cred ca la nici unul nu ne trece prin cap asa ceva.
Ai o idee foarte buna: zi ca el si fa ca tine.Dar ce se intampla cand vede ca nu faci avort, oare nu ai scandal in casa si familia se destrama pt un copil?
In fine o sa traim, sanatosi sa fim, si o sa vedem ce si cum in familile noastre ( viitoarele noastre famili ) .
In orice caz fiecare isi doreste sa se intelega in familie toti impreuna, numai ca viata se schimba cand nu te astepti.
Pus de asta pt o femeie este mai usor sa lase un barbat sa fie capul.
Vorba cuiva: cea mai grea meserie din lume este sa conduci ( adica sa iei decizii pt tine si ceilalti si sa raspunzi de ele).Sa le ai pe toate in cap si sa fii ca o agenda.
V-am spus bunicul meu a invatat-o pe mama f multe lucruri, mai ales ca unul dintre unchii mei e paralel cu treburile barbatesti.Orice l-a invatat nu se prinde de el.Asta e firea lui.
Dan Tudorache
decembrie 19, 2013 @ 10:12 am
Simona, ca să răspund simplu: bărbatul poate multe… la fel ca și femeia.
Dar cât privește ”se foloseasca de faptul ca este capul si sa faca alte faradelegi sau sa cada in patimi” îl condamnă o întreagă Biserică pentru asta!
Cât privește bunele învățături, le poate pierde atât bărbatul dacă femeia e viciată în anumite privințe și caută să le impună, și desigur că reciproca e la fel de valabilă.
Dar, așa cum am arătat mai sus, modelul de ascultare în familia creștină le previne pe toate și răspunde la toate provocările. Desigur… dacă este urmat.
Dan Sorin
decembrie 19, 2013 @ 10:17 am
Dan, îți înțeleg argumentele tale. Și da, sunt de acord că într-un caz utopic așa ar trebui făcut și că e și normal ca să se prezinte acest lucru ca un model de viață. Dar de la model la realitate e distanță de netrecut.
Spui: „În monahism ucenicul nu e redus mintal, nici marginalizat social pentru că cere sfat mereu de la duhovnic și face curat la vaci. E model de ascultare și ucenicie, dar și model de funcționare organizatorică a întregii obști.” Îmi aduc aminte că la o conferință păr. Symeon, ucenic la păr. Sofronie, vorbea tocmai de această harismă a părintelui duhovnicesc. Și zicea acest om că părinte duhovnicesc nu trebuie să fie neapărat ieromonah ci poate fi și un simplu călugăr, un simplu mirean sau chiar și o simplă femeie. Ucenicul care face o ascultare desăvârșită de părintele duhovnicesc are grijă să își aleagă un om sporit duhovnicește că altfel ajungem la extrema sectelor actuale în care mai mulți oameni spălați pe creier fac tot ce le spune îndrumătorul duhovnicesc. Dacă femeia este cea mai sporită duhovnicește atunci nu este cu nimic greșit și împotriva firii și a lui Dumnezeu ca un bărbat să asculte de o astfel de femeie.
Iarăși spui: „Eventual, dacă constată că are carențe organizatorice în anumite aspecte de familie, o lasă pe soție dacă e mai pricepută și are dar de la Domnul în acele aspecte.” Deci nu e vorba ca tot timpul femeia să asculte de ce îi spune bărbatul ci atunci când bărbatul vede că în anumite aspecte ( și aici aș extinde considerând de orice fel, nu doar familial ) o anumită femeie este mai experimentată și mai matură decât el, este normal ca acesta să asculte de acea femeie.
Sunt de acord cu tine în ce ai spus în acele citate dacă adaug observațiile ce le-am făcut. Dar ce spui după aceea deja mergi mult pe utopie. Vorbești că bărbatul se smerește văzând că femeia s-a smerit. Câți fac așa? Îți spun eu că mai nimeni. Pentru că dacă bărbatul s-ar smeri nu ar mai bate din picioare să fie ascultat. Nici nu ar mai cita pe sfinți ca să fie ascultat ci totul s-ar face de la sine din dragoste.
Vezi tu, feminismul a apărut tocmai din cauza acestor exagerări. Feminismul a apărut datorită bărbaților care considera că soția e prea proastă, că e un obiect, că este inferioară bărbatului, etc. Dacă apoi s-au denaturat anumite lucruri asta e. Așa e firea omului căzut. Nu respingem idealurile de la început din cauză că s-a denaturat feminismul că atunci ar însemna să respingem și creștinismul din cauză că s-a cam denaturat mesajul inițial.
Am cunoscut cazuri de bărbați praf, de bărbați ce erau foarte bisericoși dar nu aveau un pic de sensibilitate în ei. Tu ce crezi că vor învăța copiii în acele familii? Smerenie sau ascultare orbească de tirani?
Am cunoscut familii cu părinți foarte religioși și la care copiii au ajuns atei sau au ajuns prostituate că nu mai suportau religiozitatea părinților. Am cunoscut familii care își bruscau și certau copiii groaznic că îndrăzneau să îi deranjeze de la Sf. Liturghie. Am văzut soți fără nici un pic de sensibilitate față de soție și de copii. Iar aceste familii îți vor arunca în față astfel de citate scoase de la sfinți. Și tu pe acești oameni îi încurajezi când postezi aceste lucruri. Nu vrei să vezi că lucrurile nu sunt alb sau negru. Nu vrei să vezi că de cele mai multe ori cei credincioși sunt de un caracter mult mai slab decât cei necredincioși. Cum să se apropie oameni ca ana_a de Dumnezeu când citește că trebuie să fie slugă bărbatului? Eu personal nu am găsit nimic pentru femei în literatura ortodoxă română în afară de ceea ce a scris păr. Arsenie Papacioc. Am multe legături cu cei nebisericoși și de multe ori mă identific cu ei și tocmai de aceea nu cred că voi putea fi de acord cu tine în legătură cu ce ai postat aici. Eu dacă aș fi femeie aș considera că respectivul citat este o palmă ce mi-ai tras-o în Postul Nașterii Domnului.
În fine, nu văd să mă poți convinge că aș greși. Și probabil nici eu nu am cum să te conving că greșești. Ce cred eu că ai vrut să spui ( adică o recunoaștere formală a bărbatului în rolul de cap ) consider că ai făcut-o într-un mod foarte greșit prin respectivul articol. Și nu doar femeile au înțeles-o greșit dar și bărbații ( exemplu citez pe sharbinsk: „Nu există femei care să fi ajuns vreodată la înălţimi duhovniceşti fără povăţuirea din umbră a unui bărbat sporit.” care s-ar traduce că femeia nu poate ajunge la măsuri înalte fără bărbați pe când bărbații pot ajunge la măsuri înalte fără femei ). Dar dincolo de asta cred că e foarte nepotrivit să fie postat un articol ce se știe că va porni polemici destul de dure în perioada Postului Nașterii Domnului. Nu ar fi de preferat ca măcar în această perioadă să se evite subiectele ce nasc neînțelegeri și certuri?
Dan Tudorache
decembrie 19, 2013 @ 10:18 am
Simona, face tulburare el, cu intențiile lui criminale, nu tu! Deci tu ca soție nu ai nicio vină, ci din contră, mărturisești pe Hristos. Și decât doi soți criminali mai bine un singur criminal și divorțați. Căsătoria creștină nu este pentru consens la crimă, că ”las’ că ne pocăim după aia”. (Din două rele, cea mai puțin rea, când nu mai există altă cale de ales.)
Oricum, ideea este alta. Îți cauți soț credincios… ca să n-ai surprize dintr-acestea (și altele că-s destule).
Dan Tudorache
decembrie 19, 2013 @ 10:23 am
Dan-s, taina căsătoriei, cu modelul ei de ascultare nu este utopie ci realitate revelată și experimentată și răsexperimentată în mii de ani de existență a omenirii.
În rest, mă opresc aici ca să nu mai discutăm în van. Poate vei avea familie, și vom mai discuta atunci.
Dan Tudorache
decembrie 19, 2013 @ 10:25 am
Observ și faptul că ieromonahii (preoți monahi) sunt considerați ca fiind lipsiți de experiență în ceea ce privește problemele vieții de familie, pentru a le discredita autoritatea… tocmai pentru a contesta modelul vieții de familie pe care îl propovăduiesc (ca model al Bisericii, desigur). Dar nu uitați că au o experiență extrem de vastă dobândită la scaunul sfintei spovedanii, experiență mult mai vastă decât a unei familii căsătorite. Nu mai vorbesc de lucrarea Harului prin taina hirotoniei.
Boitos
decembrie 19, 2013 @ 11:09 am
De ce nu discutam despre subiectul cat trebuie sa isi iubeasca sotul sotia?
Pt ca la Taina Sf Cununii, din cate imi aduca aminte, spune ca barbatul trebuie sa isi iubeasca sotia ca pe sine insusi.Nu numai sa ii fie el capul.
Faptul ca te casatoresti cu o persoana credincioasa nu iti da siguranta de viitor.
Oamenii se pot schimba f mult intr-o viata.Sunt oameni care se lasa de patimi la batranete ( pt ei este ok, dar pt restul familiei este exact degeaba )
Sau invers .
Sigur ca discutam in van, deoarece nu avem nici un exemplu de om casatorit aici, inafara de Dan, si fiecare venim cu ale noastre.
In orice caz , il apreciez pe Dan-s, deoarece el vrea o familie bazata pe intelegere si respect, pe lucrul in echipa.Cred ca nu va avea de pierdut.
Dan Tudorache
decembrie 19, 2013 @ 11:39 am
Simona, corect este că ascultarea femeii de bărbat este doar o parte a modelului căsătoriei creștine, cealaltă parte fiind aceea că bărbatul să-și iubească femeia ca pe însuși trupul său, și chiar să-și dea viața pentru ea, de va fi nevoie, asemenea cum a făcut Hristos Domnul față de Biserca Sa!
Totuși ”curios” lucru, bărbații nu se simt răniți în orgoliu de o așa mare cerință.
Chiar săptămâna trecută, Claudiu a postat un citat al marelui ”misogin” Ioan Gură de Aur, despre iubirea cu care este dator soțul față de soția sa: [url]https://www.ortodoxiatinerilor.ro/citate-celebre-citate-crestine/19945-cinsteste-ti-sotia[/url]
Nu s-a supărat niciun bărbat pe acea cerință adresată lor. Bănuiesc că nici femeile n-ar avea ceva împotrivă. Drept urmare, de ce atâta supărare să asculți de un soț care se străduie să realizeze acest ideal?
Boitos
decembrie 19, 2013 @ 12:50 pm
,,Totuși ”curios” lucru, bărbații nu se simt răniți în orgoliu de o așa mare cerință.”
– nici nu m-am gandit ca vreun barbat sa se simta ranit in orgoliu de asa ceva.
Majoritatea se ascund dupa paravandul ca : fac ce pot, dau cat pot, sunt barbat si astfel femeile sunt mai sensibile mai delicate, acestea iubesc mai mult pt ca vor fi mame, etc.
Sau putin le pasa de acest aspect.Plus de asta eu pana acuma nu am auzit de faptul ce vreun barbat sa isi de-a viata pt sotia lui, dar de femei care se sacrifica pt familile lor am auzit si am vazut destule.
Daca acestia isi iubesc sotiile lor asa de mult atunci sa lase patimile, sau sa incerce sa se indrepte, sa urmeze calea Domnului.
Eu am vrut ca sa apara un articol, iar cei care sar sus aici sa spuna ce inteleg prin aceea de a-ti iubi sotia ca pe tine insuti.
Nu de alta, dar sunt f curioasa ce raspunsuri dau barbatii care vor sa fie cap in familie.
Dar decat sa mai facem ceva polemici si tulburare , mai bine o lasam balta.
sharbinsk
decembrie 19, 2013 @ 8:37 pm
[quote]dan-s » 2013-19-12 12:17
Am cunoscut familii cu părinți foarte religioși și la care copiii au ajuns atei sau au ajuns prostituate că nu mai suportau religiozitatea părinților. Am cunoscut familii care își bruscau și certau copiii groaznic că îndrăzneau să îi deranjeze de la Sf. Liturghie. Am văzut soți fără nici un pic de sensibilitate față de soție și de copii. Iar aceste familii îți vor arunca în față astfel de citate scoase de la sfinți.[/quote]
[quote]dan-s » 2013-19-12 12:17
Și tu(Dan) pe acești oameni îi încurajezi când postezi aceste lucruri.[/quote]
Unde a încurajat Dan sau vreun Sfânt citat de el în articole, astfel de comportamente ?
Există vreun sfânt care a încurajat alcoolismul, violența, curvăsăreală ca să se poată deduce faptul că îndemnul Sfântului.Ap. Pavel trimite către astfel de comportamente ?
[quote]
Feminismul a apărut datorită bărbaților care considera că soția e prea proastă, că e un obiect…[/quote]
Tu am impresia că ai rămas doar la varianta light a feminismului, de secol 20.
Actualul feminism promovează tocmai obiectificarea femeii, amorul liber,dreptul la avort, contracepție, dreptul la inseminare in vitro pt lesbiene subvenționat de stat, ba chiar fac experimente pe băieții de grădiniță când le schimbă jucăriile obișnuite cu jucării pt fete și îi îmbracă și educă feminin.
Văd că la Dan îi faci reproșul că e utopic, dar nu vezi că feminismul actual a făcut o utopie din feminismul așazis pur, de care s-a folosit în chip pervers pt a-și justifica mutația.
Spun așazis pur, pt că promovarea dreptului la avort și dreptul la poliamorie,
(dreptul femeii la curvie cu mai mulți bărbați), erau susținute încă de la început de către inițiatoarele curentului, strecurate abil printre cererile legitime împotriva violenței domestice și a dreptului copilului de a fi scos dintr-o casă în care e maltratat.
Există vreo mai mare bătaie de joc și piatră de poticneală la adresa femeilor înduhovnicite decât feminismul care le zugrăvește ca fiind retrograde oropsite pe motiv că respectă ce zice Sf.ap Pavel ?
Există vreo bajocură mai mare decât să prezinți un lucru bun drept rău și invers ?
Punctul terminus al mutației ar fi tocmai ștergerea diferenței dintre sexe prin emascularea bărbatului pt că așa „lumea va fi mai pașnică și mai deschisă la minte și va intra într-o nouă eră de evoluție(New Age)” zic spălații pe creier.
După cum se vede, efectele emasculării le sesizezi chiar tu în societatea curentă, și istoric vorbind au început să crească direct proporțional cu răspândirea feminismului.
Concluzii de genul,[quote]dan-s » 2013-17-12 18:42 Oricum în ziua de azi în care bărbații sunt femei cu barbă nu știu cât se mai aplică vorba păr. Paisie.
[/quote]
Indică tocmai faptul că de la bărbat există așteptări legitime, ca el să aibă inițiativă, să dețină aptitudini și dexteritate în treburile gospodărești, altfel e de ocară.
Deci și tu, prietene,undeva în licăririle conștiinței și ale geneticului, ai niște așteptări firești de comportament de la un bărbat.
Iar, ieșirea din ele o consideri ca fiind o ieșire din fire, prin antagonismul [i]”femeie cu barbă”[/i]( barba fiind expresia firii masculine).
Nu cred că ești misogin aici și nu te condamn dacă ai astfel de așteptări.
Un bărbat care nu-și asumă responsabilități și consecințele lor nu e luat în râs chiar de femei și feministe, că „[i]uite ce pămpălău, e și ăsta[/i]” ?
[quote]dan-s » 2013-19-12 12:17
exemplu citez pe sharbinsk: „Nu există femei care să fi ajuns vreodată la înălţimi duhovniceşti fără povăţuirea din umbră a unui bărbat sporit.” care s-ar traduce că femeia nu poate ajunge la măsuri înalte fără bărbați pe când bărbații pot ajunge la măsuri înalte fără femei [/quote]
[b]
Din mâna cui primesc femeile Sfânta Împărtășanie și pe cine a rânduit Dumnezeu să oficieze Sfintele slujbe ?
[/b]
Poate exista monahism bărbătesc fără amestecul femeilor din lume, dovadă Sf.Munte Athos, dar nu poate exista monahism feminim fără preot, pt că ar rămâne fără axul central Sfânta Liturghie și Sfânta Împărtășanie, că femeile nu pot săvârși vreuna din ele.
[b]
Aici m-am referit și la partea practică, e limpede că majortatea monahilor sporiți s-au născut din mame de nota 1000, doar că nașterea duhovnicească atât a femeii, viitoare mame cât și a bărbatului, gravitează în jurul ascultării de duhovnicul sporit al cărei cap e Hristos.
[b]
Voi inovatorii, vă luptați cu sfinții lui Dumnezeu și învățătura tâlcuită de ei, ca să-i dați jos de pe soclul cinstirii și să instaurați o învățătură care gâdilă sensibilitățile bolnăvicioase.[/b]
[b]Acest război e profețit ca fiind un semn al vremurilor din urmă !!![/b]
Oare ce e mai rău să publici o învățătură a unui Părinte Îmbunătățit, care a adormit în 1994(deci cunoscător al epocii noastre) sau să faci apologia unei filosofii care sapă la temelia ortodoxiei?
[quote]
dan-s » 2013-18-12 21:28
Dacă femeia are o trăire duhovnicească mai înaltă este o aberație să fie condusă de bărbat.[/quote]
Un astfel de citat poate servi perfect lobbyului de a hirotoni femei episcop, chiar dacă nu ți-ai dat seama de asta și n-ai urmărit să zici asta.
Și e încă o dovadă că dacă ar avea putere feminismul s-ar amesteca și-n Biserică rătăcind minți necălite prin trunchierea Învățăturii.
ALEXANDER ORUDIN
decembrie 21, 2013 @ 4:58 pm
Acum înțeleg: asta e urmarea faptului de a judeca lumea în alb și negru, dualist, în categorii opozabile. De fapt cine pe cine silește să ne stratificăm viața în ierarhii de felul acesta. Așa cum în Treime nu există ierarhie, ci simfonie de roluri și de voință și comuniune de lucrare, tot așa și în familie. Nimeni nu este șef peste nimeni, ci fiecare trăiește în celălalt. Argumentele ascultării și supunerii Fiului față de Tatăl vin nu din teama Fiului față de Tatăl ci din consimțirea la același gând cu Tatăl. Drama Fiului era drama Tatălui în Duhul Sfânt, și bucuria Fiului era bucuria Tatălui în Duhul Sfânt. Ei nu se puteau despărți în acest fel de consimțire nu din supunere oarbă, ci din faptul că aveau aceeași măsură a cunoașterii și aceeași cuprindere și același sens de a fi. Așa precum femeia consimte să trăiască dramele și bucuriile bărbatului tot așa bărbatul consimte să trăiască dramele și bucuriile femeii – iar în aceasta nu este șefie sau supunere ci este iubire. Căsătoria este consens, este adică consimțire la același gând de iubire și de respect și de prețuire a unuia față de celălalt, nu doar a unuia singur, ci a fiecăruia.
A stăpâni femeia peste bărbat este o ocară adusă lui Dumnezeu, dar a stăpâni bărbatul peste femeie este același lucru. Despre ce vorbim aici ?! Despre ambițiile unuia asupra celuilalt. Dar în căsătorie nu putem vorbi nici despre ambiții nici despre teamă. Teama alunga iubirea, face să înceteze consensul! Despre asta vorbim. Șefia alungă consensul! Iubirea îl întemeiază. Iar Taina aceasta mare este tocmai pentru că mare este taina de a iubi pe celălalt necondiționat, nesfârșit, fără preț și fără să aștepți ceva la schimb. Dumnezeu este iubire, așadar amândoi de vor fi stăpâniți de iubire nu-și vor mai pune problema care este mai mare, ci acela dintre ei care iubește mai mult este cu adevărat mai mare! Soții deși au chemări distincte trebuie să trăiască așa precum Treimea în simfonie de roluri și de voință și în comuniune de lucrare. Așa precum se cuvine a se petrece în toată Biserica. Distincția rolurilor nu însemnă supremația unora asupra altora, ci este o premiză pentru proclamația de iubire care susține Biserica: așa să vă iubiți precum Eu v-am iubit pe voi ! Există o singură ierarhie valabilă: ierarhia iubirii ! De aceea zice că cel căruia i se pare că vrea să fie mai mare să fie sluga tuturor – în iubire. Restul e administrație ! Iar administrația ucide Duhul Sfânt din inimile celor supuși stăpânirilor deșarte și prea lesne pieritoare.
Dan Tudorache
decembrie 21, 2013 @ 10:08 pm
Alexandru (Orudin), despre ce vorbim aici?
Se pare că vorbim despre cât de deștepți și luminați suntem unii dintre noi față de sfinții părinți și părinți, începând de la Sf. Ap. Pavel și terminând cu ultimul preot din ultimul cătun ortodox din lumea aceasta, care săvârșește taina sfintei cununii.
Am ajuns atât de smeriți, de iubitori și… desăvârșiți, încât nu mai avem nevoie de modelul Bisericii de iubire dintre bărbat și femeie, … care se pare că e misogin și de ocară, ci trecem direct la iubirea din sânul Sfintei Treimi.
Frate Alexandru mie nu-mi place să fiu ironic pentru că ironia nu este tocmai în duhul iubirii creștine, dar la ora asta nici nu-s într-o pasă bună și efectiv mă irită obrăznicia cu care vă tot bateți joc de sfinți, și de așezămintele Bisericii, cu cea mai mare seninătate.
Apropos, ești căsătorit?
Iertare!
Agapia
mai 1, 2015 @ 7:30 pm
Intotdeauna viata si statutul femeii din punct de vedere religios ( orice religie) , nu este decat o umulinta, o injosire, si/sau o discriminare. Nu degeaba se spune ca ” femeia trebuie sa se teama de barbat” , Apostolul Pavel a gandit destul de bine , pentru ca vedem in ziua de astazi atatea nenorociri si anume : violuri, batai ( maltratari fizice si psihice), omoruri ca aia la lasat, iar barbatul neintelegand sensul acestei” freze” devine incurajat sa-si manifeste aceasta dotare a barbatiei. Trec la alt capitol si anume cela: femeia lucreaza si voteaza. Sigur ca da este si ea capabila sa lucreze si sa voteze- doar nu este o nestiutoare sau proasta, ba din contra sunt femei ce depasesc cu mult barbatii la desteptaciune. Referitor la familie : Eu consider ca atat timp cat exista respect si intelgerea reciproca in aceea familie nu exista cap si cur, nu exista barbatie si umilinta , nu exista inselaciune( 10 amante la bord), egoism si orgoliozitate ci armonie, asa se tine o familie.
Iar voi femeilor nu le mai faceti pe plac si nu le mai dati nas barbatilor. Fiti feministe si nu feminine.
sdaniel
mai 2, 2015 @ 10:36 am
@Agapia
Societatea s-a schimbat destul de mult si s-a cam ajuns acolo unde sugerezi tu.
Ma indoiesc ca mai exista oameni care sa aiba o problema cu faptul ca femeia lucreaza si voteaza. Ma indoiesc ca mai exista prea multi oameni care sa creada ca femeia este inferioara intelectual barbatilor. Intr-adevar, reminescente/conservatorism in viata de familie mai exista si barbatul/sotul inca se mai comporta ca un sef/stapan dar cred ca sunt din ce in ce mai putine cazuri (probabil mai mult in mediul rural).
De aceea fraza ta de inceput incepe sa aiba din ce in ce mai putina actualitate (sper): [b][i]”Intotdeauna viata si statutul femeii din punct de vedere religios ( orice religie) , nu este decat o umulinta, o injosire, si/sau o discriminare.”[/i][/b]
Probabil ca depinde si de educatia fiecaruia. Eu am o fetita si o voi educa sa nu accepte sa stea cu capul plecat in fata nimanui sau sa accepte sa fie desconsiderata vreodata pentru simplul fapt ca s-a nascut femeie.
Referitor la feminism (luat in sens general nu individual), nu stiu cat mai este nevoie de el atata timp cat femeile pot deja ajunge presedinti (cum sunt acum in Brazilia, Argentina, Croatia etc.), prim ministrii (gen Margaret Thatcher sau Angela Merkel) sau prim procuror (gen Laura Codruta Kovesi) etc.
constantin1993
mai 2, 2015 @ 12:43 pm
@Agapia: Nu da vina pe religie, pt ca acei barbati care isi bat nevestele nu au avut sansa de a avea un tata model si nu au avut parte de o educatie sanatoasa.Dupa cum stim „”violenta naste violenta”” , iar ei si-au vazut tatii batand-o pe mama lor, iar acest comportament a fost copiat si de catre odraslele lor.
sharbinsk
mai 2, 2015 @ 2:13 pm
[i]Agapia
„Iar voi femeilor nu le mai faceti pe plac si nu le mai dati nas barbatilor. Fiti feministe si nu feminine.”[/i]
Până la urmă și feminismul e o formă de violență care poate comporta mai multe variațiuni.
Înainte să faci astfel de îndemnuri ar trebui să-ți pui problema care e finalitatea feminismului după ce anumite atitudini condamnabile se vor schimba în societate.
Pare că scopul e însăși subminarea familiei care se întâmplă deja unde predomină astfel de mentalități, deci e o erezie în numele căreia se poate justifica orice opțiune, inclusiv pentru relațiile și căsătoriile dintre femei.
Mare grijă la astfel de îndemnuri, pentru că mulți bărbați criticabili după doctrina feministă au fost crescuți în Occident de feministe, s-ar putea ca situația să fie mult mai complexă.
Dan Tudorache
mai 2, 2015 @ 2:17 pm
Salut Agapia… sau Evghenia… sau Florentina(?)!
Până să ne lămurești cum te cheamă defapt trebuie să recunosc că ai realizat încă o performanță a extremismului pe nume feminism: Aceea de a găsi e legătură cauzală între violuri, bătăi, omoruri (și alte abuzuri masculine) și scrierile Sfântului Apostol Pavel. Că Sf. Ap. Pavel și Sf. Ioan Gură de Aur sunt considerați misogini de câtre feministe, nu-i nimic nou în asta. Am chiar o carte acasă care tratează acest subiect. Dar că abuzurile masculine din creștinism sunt generate de gândirea Sfântului Apostol Pavel e chiar o noutate.
Pentru că ceea ce ai dorit să spui este că aceste abuzuri și încălcări flagrante ale libertății și demnității sunt generate defapt de religie în general și de creștinism în particular… mai ales de gândirea apostolului Pavel din care ai extras mostra ”incriminatoare”.
Pentru că noi, cei de aici, suntem creștin ortodocși, nu promovăm altă viziune asupra relației bărbat-femeie decât cea consacrată la taina cununiei, mai ales prin cuvintele Sf. Apostol Pavel, deci lăsăm deoparte islamismul sau hinduismul, sau altă religie majoră.
Deci să reținem că după opinia ta, violatorii, bețivii care-și umilesc și lovesc soțiile, afemeiații care-și înșeală soțiile și toți abuzatorii din țările creștine s-au inspirat în actele lor barbare… din Biblie, și mai ales din scrierile Sf. Apostol Pavel, adică același om care spune bărbaților următoarele ”Bărbaţilor, iubiţi pe femeile voastre, după cum şi Hristos a iubit Biserica, şi S-a dat pe Sine pentru ea…Aşadar, bărbaţii sunt datori să-şi iubească femeile ca pe înseşi trupurile lor. Cel ce-şi iubeşte femeia pe sine se iubeşte.”
Eu acum te invit să vezi dacă există vreo altă religie sau cultură, sau ideologie… precum fenimismul, care să se ridice la înălțimea iubirii la care este chemat bărbatul creștin prin taina cununiei (la fel și femeia).
Și dacă găsești o astfel de viziune, sau alta mai înaltă, eu mă dau bătut.
Cât privește votul și lucratul femeii… cred că discuția e total inutilă. Femeile creștine lucrează și votează bine-merci, ca și bărbații. Și nu de două zile.
Cât privește raporturile dintre soțul și soția creștină, ele nu sunt antagonice, precum vulgarul ”cap-cur”, ci sunt complementare ca relația ”cap-inimă”.
Iar armonia de familie se realizează cu răbdare, jertfă de sine, blândețe, fidelitate, dedicație, tact și feciorie până la căsătorie… virtuți cultivate și apărate de creștinism, nu de feminism.
Cu feminismul n-ai să ajungi decât frustrată, cu o căsnicie ratată și cu viziunea tragică a Elenei Cârstea despre bărbați: ”toți bărbații sunt misogini”.
O zi frumoasă!
Ciprian
august 6, 2020 @ 10:35 pm
Ei nu sunt afectați de importurile unor pseudo-valori de tip UE, în fapt, un eșec dpdv moral. Câtă vreme divorțul va fi permis din orice motiv și nu vor fi restrânse drepturile celor care vor așa ceva, câtă vreme celibatul nu se taxează (inclusiv de societate), câtă vreme libera exprimare nu este pusa la index, astfel încât sa nu mai avem blasfemii și jigniri la adresa lui Dumnezeu / Iisus (sau oricine e Sfânt), nu vom avea ce trebuie. Însă pentru acestea trebuie o societate teocratica. Biblia trebuie să fie sursa principala de legi, și nicio lege umana sa nu poată contrazice Sfânta Scriptura. Sau Sfânta Tradiție, după caz – indiferent ca vorbim de Sf Ioan Hrisostom, Sf. Ap. Pavel sau mai știu eu cine. Hai sa nu mai contrazicem Sfinții noștri Părinți. N-avem niciun drept. Aceia au dat niște învățături bune, de bun simt, pentru toți oamenii și pt toate timpurile. Noi am dat cocina numita „feminism” și fariseimul numit „corectitudine politica”.
În bunătatea Lui absolută, Dumnezeu trage de timp constant și probabil ca întârzie momentul de început al sfârșitului ca sa le tot ofere oamenilor șanse peste șanse, de care oamenii își bat joc.