„Stăpânul Inelelor” şi „Harry Potter”: forme ale neo-păgânismului modern

harry-potterSocietatea contemporană acordă o mare atenţie gândirii magice şi imaginarului mitic. Occidentalii sunt atraşi în principal de doua forme ale neo-păgânismului etnic: păgânismul germano-scandinav şi druidismul. Înflorirea păgână se alimentează din mai multe surse. În primul rând este vorba de o fascinaţie occidentală pentru popoare indigene şi culte „primitive”. Pe de altă parte, dezvoltarea neo-păgânismului datorează mult internetului. Până mai ieri izolaţi, păgânii din lumea întreagă se întâlnesc astăzi virtual şi se motivează reciproc în credinţa lor.

Cercetătorii consideră că anumite tradiţii religioase ca: hinduism, budism, şintoism, animism african şi amerindian, taoism şi şamanism siberian, pot fi considerate forme ale neo-păgânismului. Din aceată cauză la ora actuală neo-păgânismul are cel mai mare număr de adepţi, peste un miliard şi jumătate.

Neo-păgânismul se fondează pe refuzul adeseori virulent, al valorilor şi dogmelor creştine. În general susţinătorii acestui curent refuză distincţia între materie şi spirit, între bine şi rău, între natură şi cultură, între om şi biosferă. Această viziune se manifestă în principal prin reapariţia cultelor şi divinităţilor paleocreştine, dar şi prin tentative de elaborare. Iată câteva caracteristici ale neo-păgânismului:

– teoria corespondeţei între toate părţile universului vizibil şi invizibil, şi a corespondenţei între microcosmos şi macrocosmos.

– natura este o fiinţă vie

– comunicarea cu spiritele supranaturale: ingeri, etc.

– practica magiei este prezentă adesea în ceremoniile neo-păgânismului. Anumite grupuri practică o magie sexuală, influenţată de ocultism sau de tantrismul indian.

– scopul neo-pâgânismului este de a găsi fericirea şi împlinirea de sine, aici, pe pământ şi nu în viaţa de după moarte.

Putem distinge între un păgânism instinctiv, un păgânism ritual şi unul intelectual. Păgânismul a supravieţuit în mai multe forme, în primul rând în incoştientul colectiv, care îl eliberează prin anumite forme artistice sau la nivelul credinţelor şi tradiţiilor populare. Un exemplu de persistenţă a practicilor păgâne, la care omul contemporan aderă, uneori în mod incoştient, este tradiţia legată de Moş Crăciun.

Un alt exemplu edificator  pentru persistenţa păgânismului în subconştientul colectiv este sărbătoarea morţilor în ţările anglo-saxone: Halloween. Ea îşi are originile într-o sărbătoare păgână, respectiv sărbătoare celtică a recoltei şi a Anului Nou, Samhain.

Astăzi ideea că păgânismul a supraveţuit în Occident, conştient sau inconştient, şi aceasta sub diferite forme, este larg răspândită. Există multe lucrări, unele din ele de nivel universitar, care susţin că păgânismul a reuşit să supravieţuiască în sânul societăţii medievale, mascat prin povestiri, legende, mituri, folclor, atât în mediu popular cât şi la elitele intelectuale prin artă, literatură sau discurs metafizic.

Subcultura tinerilor, adică anumite genuri muzicale („muzica industrială” şi Black Mettal), desenele animate, paraliteratura, ca şi unele producţii cinematografice:

– Excalibur, de John Boorman

– The Cat People, de Jacques Tourneur

– The Wicker Man, de Robert Hardy

– Braveheart, de Mel Gibson

– Dune, de David Lynch

au adesea o tematică păgână. Benzile desenate sunt un factor important al reapariţiei inconştiente a păgânismului, inspirându-se din folclor, context medieval sau legende. (Ex: Spiderman, Batman, Catwoman, Superman, etc.).

Nu în ultimul rând, succesul genului literar cunoscut sub numele de heroic fantasy ne pune în faţa unui veritabil fenomen socio-cultural. Cartea lui J.R.Tolkien, The Master of the Rings (Stăpânul inelelor), a fost citită de milioane de persoane din lumea întreagă. Cartea structurată pe ideea căutrării iniţiatice este o sinteză a păgânismului celtic şi scandinav. Succesul planetar al versiunii cinematografice confirmă că structura cărţii rezonează profund cu inconştientul contemporanilor noştri.

Cazul lui Harry Potter, personajul inventat de J.K.Rowling se înscrie în acelaşi registru. Cele patru volume care s-au scris până acum constituie un succese literar greu de egalat; 195 de milioane de cărţi vândute în întreaga lume. Şcoala de vrăjitorie Poullard este o lume magică unde se pot găsi toate elementele genului cunoscut sub numele de heroic fantasy: magie, păduri fermecate, pitici şi uriaşi, dragoni, personaje care încarnează răul, etc.

În ultimii ani au apărut şi foarte multe jocuri video pe pc sau console care conţin elemente păgâne, transpunând genul heroic fantasy într-o realitate interactivă (ex. World of Warcraft, Heroes Of Might & Magic, Half Life, etc.). Neo-păgânismul elimină ideea unui Dumneze personal, a unui Dumnezeu creator, şi induce tuturor gândul că omul nu va da seamă de nimic, nimănui, pentru faptele sale, încurajând astfel afundarea în urâciunea păcatelor şi în marea de plăceri limitate.

(Extras din Cursul de Misiologie, Anul IV, Facultatea de Teologie Ortodoxă Bucureşti)

(Visited 13 times, 1 visits today)