Sunt icoana mâinilor Tale!
Sarmana inima mea cu umilinta te-a rugat sa o invrednicesti sa se impartaseasca cu preacuratele, nemuritoarele, cerestile Tale Taine de care sufletul si trupul imi tremura, caci foc am pus pe limba mea cea pacatoasa; care invat-o Dumnezeule tie sa iti slujeasca si Cuvantul Tau sa graiasca, caci cerul si pamantul vor trece, dar Cuvantul Tau ramane in veac adevarat.
Ajuta-ma sa se lumineze sufletul meu de lumina Ta cea mare, caci ma voi aseza sub talpile aproapelui meu si de acolo nu voi mai iesi, mandriei si slavei desarte nu ma lasa pe mine Imparate, caci daca ma incearca si sub talpile aproapelui aceste spurcate ispite, atunci cu mintea ma voi aseza la iad cu nadejde, Tu doar daruieste-mi puterea a face acestea fara sa cad si acolo in alte pacate.
Eu cunosc faradelegea mea si o pun inaintea Ta, ca nu ma pot ascunde de Tine! O cunosc foarte bine, dar nu e de ajuns sa o cunosc am nevoie de Tine sa ma vindeci de toate ranile pricinuite de pacat! Eu sunt icoana mainilor Tale si iata pictura cu care m-ai pictat s-a sters si de moliile lumii a fost roasa…Tu refă din temelii templul meu, caci Sangele Tau sfinteste trupul meu, templul Duhului Sfant care cu multe pacate l-am intunecat si il facusem templul intunericului. Acum ca sufletul meu s-a luminat cu Lumina Izvorului Vietii, nu are limba mea putere sa laude cu adevarat milostivirea Ta cea Mare catre mine pacatosul! Cum sa laude limba mea pe Cel care este mai presus de niste simple laude? Slavit fie Domnul intru milele, bucuriile, pacea, iubirea, sanatatea care le revarsa asupra ticalosului meu suflet, desi nu merit sa ma bucur de toate acestea, dar cum voi grai eu ca nici de Sangele si Trupul Sau nu sunt vrednic cu mai mult decat celelalte dinainte?
Oh Doamne! la milostivirea Ta am ramas eu, neputinciosul si la picioarele Tale de pe Cruce am ramas sa picure Sangele Tau prea scump… si sa ma rastignesc pe mica mea cruce pe care o am eu de dus in aceasta lume si sa nu ma despart de Tine, caci in ziua aceea cu adevarat moartea mi-am semanat-o, dar vazand iubirea Ta cred ca o sa incep sa nu ma mai satur de dansa. Doamne pe de-a intregul esti iubire si cu iubirea ma covarsesti si ma rusinez de putina mea iubire. Cel ce m-ai scos din intuneric vindeca cu Tainele Liturghiei aripile mele ranite de pacat si pregateste-mi si mie un loc in Rai sa zbor catre Tine.
Amin.
(Adrian)
elena
iulie 4, 2009 @ 6:34 pm
Adrian… oare e bine sa ne punem sufletul pe site? Intr-adevar, rugaciunea ta e de folos multor suflete, totusi, tu nu te simti pagubit?
Adrian
iulie 4, 2009 @ 7:31 pm
Cu ce sa fiu pagubit elena?
elena
iulie 4, 2009 @ 10:15 pm
Stiu eu… nu simti ca pierzi din sinceritatea rugaciunii? Nu o simti ca pe un lucru care era strict intre inima ta si Dumnezeu iar acum a devenit un margaritar aruncat porcilor?… care ar putea sa se intoarca si sa te sfasie? Nu ma refer numai la oameni ci si la diavoli…
Adrian
iulie 4, 2009 @ 10:42 pm
Draga Elena aceasta rugaciune am scris-o din suflet si e a Domnului si cand e a Domnului e a tuturor!Doamne ajuta!
elena
iulie 5, 2009 @ 3:57 am
Ce frumos ai zis-o, ai dreptate, Duhul Sfant se roaga cu suspine negraite. Multumim. Doamne ajuta!