Sunt pregatit sa îl primesc pe Dumnezeu?

Un copil zambeste… Cat de frumos este zambetul unui copil!

Naturalete…curatie…inocenta. Ah! Cat de mult imi doresc sa mai fiu copil…sa pot alerga in mijlocul naturii…prin parc… urmarind fluturii,sa ma pot juca cu razele soarelui si sa pot privi la gingasia florilor !

Omul este pus drept parinte si stapan peste toate cele create, spre a le ingriji si a le inapoia cu multumire Creatorului. Atunci cand omul cade in cele mai negre stari mentale si sufletesti, asemanandu-se uratorilor de bine, toate cele asezate sub el au de suferit.

Domnul ne-a daruit atatea minuni ale naturii,dar ce pacat caci prea putini dintre noi le observam. De ce? Sunt oamenii mai curiosi,mai interesati de o floare gingasa,curata sau mai interesati de o revista de muzica sau o sticla reciclabila de suc? Si micile vietati sunt neobservate. Cum spunea si Preafericitul Parinte Patriarh Daniel : ,,Sa pivim si sa luam exemplul albinelor,care desi alearga din floare in floare,nu culeg tot nectarul ci numai cat le trebuie!”. Aceste vorbe sincer m-au impresionat si m-am lipit de aceste cuvinte adresate tuturor tinerilor!

Noi,tinerii,nu mai privim la o biata albina… la frumusetea naturii in general. Suntem interesati si dependenti [unii dintre noi] de calculator, filme, televizor, playstation, jocuri etc. Acestea cu ce ne ajuta? Sunt spre folosul nostru? Nu, dragii mei. Si eu ma aflu in aceasi categorie in care va aflati voi, doar diferenta de varsta difera, insa acum mi-am dat seama de multe patimi… la care, noi tinerii, am putea renunta foarte usor. Cum? Pentru toate exista scapare, dar trebuie sa stim unde sa cautam acesta „scapare”. Si unde altundeva decat la Domnul! Mari sunt minunile Lui si mare este milostivirea S-a asupra noastra. Sa nu lasam preocuparile noastre nefolositoare sa ne afecteze relatia cu Dumnezeu.

Acum,cand se apropie postul Sf. Apostoli Petru si Pavel, sa ne curatim sufletul si sa lasam loc Luminii. Tanarul ce doreste lumina, adevarul si viata, ce doreste sa aiba o constiinta impacata si o viata simpla, isi va lasa cu smerenie entuziasmul, planurile, problemele si telurile in grija Domnului, de viata si de lumina datatorul si singurul adevarat si viu Izbavitor si Mantuitor. Urmarea acestei vieti, in cunostinta de cauza, va contribui in mare masura la a da un sens pretios telului vietii si va aseza in plan secund sau chiar mai indepartat problemele prioritare pe care le socoteam de nerezolvat. In multimea anonima a oraselor, in zarva strazilor si in insingurarea generala, tinerii credinciosi isi vor pastra surasul rabdarii si al nadejdii. Trebuie sa multumim totdeauna lui Dumnezeu. Daca nu te departezi de grijile lumesti, nu te poti cunoaste pe tine însuti [Sf.Ioan Gura de Aur.]

Desi, unii dintre noi ne punem in gand adesea sa ne spovedim, sa ne impartasim, in postire si nu numai, prea putini isi pun intrebarea „Sunt pregatit sa il primesc pe Dumnezeu?” In ce consta aceasta pregatire,a noastra? In rugaciune. Ea este prima si singura cale sigura care ne deschide usa sufletului in fata Domnului. Apoi, prin Taina Sfintei Spovedanii si a Sf Impartasanii, ne curatim sufletul de pacate si ne impatasim cu Sangele si Trupul Domnului cel Sfant! Daca suntem plini de pacate, Domnul poate intra in casa sufletului nostru? Cum spunea si parintele Paisie de la Sihla: ,,Spovedania e al doilea botez. Prin taina spovedaniei te ridici iar. Si tot timpul asta faci: cazi si te ridici… Nu te lasi în disperare.” Deci iata de ce ne trebuie noua aceasta continua cercetare, cugetare si pregatire. Sf. Siluan zice ca „toate pacatele noastre nu sunt decat o picatura intr-un ocean,oceanul fiind dragostea lui Dumnezeu. Cat de mare dragostea noastra pentru Domnul? El,care ne cunoaste sufletul,vrea sa salasluiasca in inima credinciosului.Intr’o inima curata…Curatirea inimii este o conditie clara a primirii harului lui Dumnezeu.

Cat putem,sa facem si noi aceasta pregatire a primirii lui Dumnezeu,a fi casa pentru El si a primi harul Sau inimile noastre. Sa fim mici albinute si sa culegem numai cele cu folos. Nu toate ne trebuiesc, multe lucruri sunt inselatoare si vin de la vicleanul diavol. Rugandu-ne Domnului,el ne va izbavi de acestea si ne va indruma spre Calea cea dreapta. Il vom primi, nu numai cu rugaciunea si staruinta ci si cu sufletul.Un suflet curat, luminat…este intotdeauna bineplacut Domnului!

Doamne ajuta!

(Georgiana)