Suspiciunea omoară uşor uşor dragostea din noi
Suspiciunea omoara usor… usor dragostea din noi, o stinge si nu mai ramane din sufletele noastre decat o dara slaba de fum, cand noi ar trebui sa ardem de dragoste pentru Dumnezeu si aproapele.
Când Domnul Hristos spune să nu mai judecăm pe alţii se referă şi la acest aspect: să nu mai fim suspicioşi pe nimeni, să-i acordăm încredere de prima dată, să nu-i cautam slăbiciunile şi păcatele ci mereu partea cea bună. Încercaţi şi vedeţi ce mare libertate simţiţi în suflet când vă uitaţi la cineva numai cu ochi buni alungând toate suspiciunile. Tot Hristos Domnul ne spune că luminătorul trupului nostru este ochiul, adică sănătatea trupească dar şi sufletească depinde de ochii noştri. În ce sens ?
Depinde cu ce ochi vedem noi lumea. Dacă Domnul ne spune să-i iubim chiar şi pe vrăjmaşi, atunci e simplu…. trebuie să vedem lumea doar cu dragostea oricând şi oriunde. Dacă îi privim pe ceilalţi cu invidie şi suspiciune atunci ni se întunecă şi starea noastră de suflet.
Chiar şi când ştii că cel din faţa ta nu te place, încearcă să-i vezi doar partea cea bună…. gustă din tainele lui Dumnezeu şi ai să vezi ce se întâmplă. Dacă nu aveam încredere în cel de lângă noi cum putem să spunem că aveam încredere în Dumnezeu ? Dacă nu iubim pe cel de lângă noi pe care-l vedem cum putem spune că-L iubim pe Dumnezeu pe care nu-L vedem?!?
(Claudiu)
florinm
martie 20, 2009 @ 10:34 am
Foarte, foarte bun articol!
Slava Domnului!
MunteanUK
martie 20, 2009 @ 2:31 pm
exact asa este…
…Pr Tadei de la M-rea Vitovnita din Serbia ne invata ca viata noastra este cum sunt gandurile noastre, alt Parinte ne invata ca „omul, asa cum il iei, asa este; il iei de bun, este bun; il iei de rau, este rau…”, iar atatia intelepti care poate n-aveau nicio legatura cu Biserica Una a lui Hristos au mers pe ideea ca, atunci cand vedem lucrurile rau, „fereastra sufletului nostru e murdara”, nu ceea ce vedem prin respectiva fereastra…
…din pacate, noi ne lasam prada suspiciunilor, care incep de la ‘nevinovatele’ barfulite, cu neincrederea, cu lipsa de rabdare pt celalalt!
asa este, draga Claudiu, numai cand avem cu adevarat dragoste in noi nu ne mai temem de nimic, nu mai vedem nimic ‘intunecat’ in celalalt, ci numai minunea ce este fiecare faptura a lui Dumnezeu!
„Aşa Doamne, Împărate, dăruieşte-mi ca să-mi văd greşalele mele şi să nu osândesc pe fratele meu” ne invata Sf Efrem Sirul sa ne rugam, dar – din enfericire – prea putin ne dam seama ca astfel de daruri vrea Domnul sa-i cerem. insa noi Ii cerem doar ‘sa ne mearga bine’, sa ne reuseasca una sau alta, sa agonisim ceva, sa realizam ceva, insa nu-I cerem daruri duhovnicesti, sa ne faca mai buni!
MONICA
martie 20, 2009 @ 3:44 pm
„alt Parinte ne invata ca “omul, asa cum il iei, asa este; il iei de bun, este bun; il iei de rau, este rau…”, „
DA ,SIGUR PEDOFILUL SI CRIMINALUL SUNT BUNI ,NUMAI NOI II VEDEM GRESIT ,CA FIIND RAI.
MI-AR PLACEA SA TRECEM SI PRIN FILTRUL MINTII CEEA CE CITIM.
florinm
martie 20, 2009 @ 4:45 pm
Monica,
De unde stii ca cineva este pedofil?
O faci in urma unor fapte dovedite, nu?
Pana la dovada, cum este persoana respectiva? Suspecta? Atunci si eu pot fi suspect de pedofilie? De ce altceva mai pot fi suspectat?
Ai zis bine ultima fraza, aceea cu filtrul mintii, dar trebuie sa o si aplici!
Cred ca am mai spus-o, dar altfel: sa fii crestin nu inseamna ca esti PROST, IGNORANT, FRAIER, NEPASATOR! Oricine se oripileaza de o fapta odioasa, dar DOVEDITA!
florinm
martie 20, 2009 @ 5:00 pm
Si adu-ti aminte de pocainta talharului de pe cruce: „Pomeneste-ma, Doamne, cand vei veni intru Imparatia Ta!”.
Orice criminal, oricat de odios ne-o poate lua inainte, in sensul ca acela, prin pocainta, se poate mantui, pe cand noi, judecandu-l, o pierdem.
Sa nu fie asa!
Dan
martie 20, 2009 @ 5:13 pm
Eu am pierdut foarte mult cu judecarea aproapelui. Nu m-a dus nicaieri bun treaba aceasta. Am constatat ca daca vad pe cineva ca pacatuieste, trebuie sa ma apuc imediat sa ma rog pentru el ca sa nu-l judec si poate asa Domnul il si lumineaza.
MunteanUK
martie 20, 2009 @ 6:48 pm
ma iertati, dar adesea tocmai de la asa-zisul ‘filtru al mintii’ incepe intai (aparent nevinovata) analizare, despicare a firului in patru, apoi indoiala, suspiciunea, neincrederea mai mult sau mai putin paranoica, judecarea aproapelui si osandirea lui… asadar pierderea Raiului – sigura pentru cel care osandeste si destul de probabila pt cel osandit, caci, in loc sa ne rugam pt el, sa-i dam o sansa, noi i-am inchis o portita catre mantuire…
si doar la Judecata vom afla cand, in cazul fiecaruia om cu care ne-am intalnit, noi am fost ‘portita’ lui catre Dumnezeu. daca noi, care ne credem credinciosi nu suntem in stare sa ne deschidem inima catre celalalt, cine sa-i acorde o sansa?!
sa nu ne mai incredem atata in ‘filtrul mintii’, ci sa ne rugam Domnului sa ne dea Duhul Sau Sfant, sa iubim pe toata lumea! acesta e scopul vietii crestine, sa dobandim IUBIREA, pt ca mintea nu ne-a adus nimic bun!
idealurile noastre ar trebui sa fie Sf Dionysios din insula greceasca Zachintos care l-a iertat pe ucigasul fratelui sau care venise sa-i ceara gazduire, i-a indreptat pe un drum gresit pe cei care il cautau, iar ucigasul avea sa se faca monah. un alt parinte (iertati ca nu mai stiu numele) s-a dus la ucigasul fratelui sau si i-a spus cu dragoste „de acum, tu esti fratele meu”…
acesta e IUBIREA si vai ce departe de ea suntem noi! dar macar sa ne straduim, neincetat sa ne rugam Domnului sa ne curateasca, sa ne schimbe in bine!
admin
martie 20, 2009 @ 6:57 pm
Imi place Bogdan ca mereu insisti pe chestia astea cu mintea. Se supraliciteaza enorm astazi pe importanta mintii in viata omului, si lucrurile nu stau deloc asa. Sfantul Ioan de Kronstadt spune foarte frumos ca omul simte mai intai totul cu inima si apoi desparte in fragmente si incearca sa inteleaga cu ratiunea. El spunea ca atunci cand intri intr-o camera iti faci in primele momente o impresie, simti cu tot sufletul tau o stare care ti-o da acel loc: vezi cum arata camera, simti mirosul ei, simti daca e cald sau rece, daca e luminos sau intunecat, daca iti place ce se aude, daca cei te priveste cineva cu drag sau nu, etc. si abia apoi incepi sa bucatim lucrurile pentru minte.
MONICA
martie 20, 2009 @ 8:38 pm
Raspunsuri
„De unde stii ca cineva este pedofil?
O faci in urma unor fapte dovedite, nu?
Pana la dovada, cum este persoana respectiva? Suspecta? Atunci si eu pot fi suspect de pedofilie? De ce altceva mai pot fi suspectat?„
Asta nu intelegi FLORIN -Citatul respectiv nu specifica daca in urma unor dovezi sau nu,ci „ omul, asa cum il iei, asa este; il iei de bun, este bun; il iei de rau, este rau…„
Adica se intelege ca si daca el e rau ,noi sa-l luam de bun
Nu spune-daca in urma onor dovezi el e vinovat si rau ,atunci si noi sa ne schimbam opinia.Am impresia ca sari tu acum in sus de fiecare data cand imi spun o opinie ,care sa stii ca nu e litera de lege si nu trebuie sa o aplice nimeni.
2-„si talharul s-a pocait ,corect .Chiar eu insami am vazut un criminal caindu-se.„ Dar Realiatea de zi cu zi e CU TOTUL ALTA- vezi statisticile politiei ,majoritatea care comit o fapta grava RECIDIVEAZA , nu se caiesc.Cazurile de oameni care se caiesc exista ,dar sunt mai rare decat cele in care oamenii persista pe aceeasi cale.
3 -„daca noi, care ne credem credinciosi nu suntem in stare sa ne deschidem inima catre celalalt, cine sa-i acorde o sansa?!„ NU m-am pretins niciodata ca as fi un mare credincios ,dar asta nu inseamna ca nu am dreptul la o oinie.De fapt credinciosii adevarati ,nici nu spun vreodata in fata altora ce minunati sunt ei in credinta lor.Dumnezeu schimba omul ,nu noi.Sigur ca pe unii poti sa-i imbunezi si ei sa se intoarca ,dar nu e meritul nostru sau al gesturilor noastre :E lucrarea lui Dumnezeu in inima acelui om .Deci sa nu ne iluzionam ca datorita unui gest de al nostru unul s-a intors din calea gresita sau din contra l-am departat.
Eu spun asta din proprie experienta .Puteau sa-mi zica un milion de oameni acum 5-6 ani ca pacatuiesc si sa ma intorc la Dumnezeu .Faptul ca eu nu mai sunt in starea respectiva nu e meritul NICI UNUI OM ,CI NUMAI SI NUMAI AL LUI.NU M-AU SCHIMBAT CUVINTELE NICI UNUI OM ,CI PUR SI SIMPLU EL M-A INTORS.
3-„idealurile noastre ar trebui sa fie Sf Dionysios din insula greceasca Zachintos care l-a iertat pe ucigasul fratelui sau care venise sa-i ceara gazduire, i-a indreptat pe un drum gresit pe cei care il cautau, iar ucigasul avea sa se faca monah. un alt parinte (iertati ca nu mai stiu numele) s-a dus la ucigasul fratelui sau si i-a spus cu dragoste “de acum, tu esti fratele meu”…
SUNA FOARTE FRUMOS CAND VORBIM , NOI FIIND FERITI DE DUMNEZEU DE LUCRURI RELE. .DAR DACA SORA ERA UCISA ,PROPRIUL COPILUL ABUZAT SAU MAMA IN COMA IN SPITAL DIN CAUZA UNUI ASTFEL DE INDIVID ,ATUNCI MAI GREU .
EU NU MA HAZARDEZ SA DAU INVATATURI DACA AM FOST FERITA DE RELE ,NEFIIND NICIODATA VICTIMA NICI EU NICI ALTCINEVA DIN FAMILIA MEA.E USOR SA „PREDICAM „ CAND NU AM TRECUT PRIN ASTFEL DE SITUATII.
DUMNEZEU SA NE FEREASCA DE ASA CEVA !
felicitas
martie 20, 2009 @ 9:16 pm
Mi-au placut mult ceea ce au scris Monica si MunteanUK, amandoi cu unghiuri diferite asupra problemei, intelegand in mod clar suferinta aproapelui si sunt cei care se incearca sa se apropie cel mai mult de realitatea care ne inconjoara, si de care ar fi bine sa nu ne mai ferim atata, cum fac unii, vazand-o in lumina credintei in Hristos. De fapt aceasta este si calea pe care ne-o cere Mantuitorul, calea de mijloc, aceea in care ne apropiem de aproapele nostru, fara sa-l mai judecam ( ce greu ne este! pentru ca nu avem iubire ). Asa e Monica cum ai spus tu, cel care nu trece prin anumite experiente dureroase nu are cum sa inteleaga corect viata si insasi trairea crestina
Claudiu
martie 21, 2009 @ 8:36 am
Pai daca nu are cum sa inteleaga corect viata si trairea crestina asta nu inseamna ca viata si trairea crestina sunt asa cum le vede ea. Adevarul nu este relativ la suferina fiecaruia. Evanghelia este acceasi pt toti si pt cei slabi si pt cei tari.
felicitas
martie 21, 2009 @ 12:00 pm
Claudiu, eu nu ma refeream la Monica, ci la persoana cu care nu prea se intelege ea pe forum si cu care am avut si eu dispute, si imi cer scuze ca am creat poate tulburare, ea cred ca a inteles tocmai mai mult decat noi viata si trairea crestina in sensul practic si nu cel teoretic, mie imi place cum gandeste ea si mai mult decat atat chiar ea a zis ca e la inceputul vietii duhovnicesti, eu poate eram mai rau decat ea la inceput. Have a wonderful spring full of spiritual achievemnents!!!
florinm
martie 22, 2009 @ 10:44 pm
Felicitas, cu durere iti spun ca imi provoci multa suparare cu atitudinea ta, care ma ajuta, totusi, sa simt mai bine postul. Dar este rau pentru tine, si de-asta iti scriu.
L-as ruga pe administratorul site-ului sa nu iti mai publice referirile gratuite la mine, pentru ca te vatama pe tine, e pacatul tau, desi evident, tu nu-ti dai seama de asta.
Astfel, nu-l rog pe el, ci te rog pe tine sa nu mai faci referiri la mine, asa cum nici eu nu fac la tine.
Doamne ajuta!
Autorii
martie 23, 2009 @ 1:15 pm
Da Florine, asa voi face. Orice atac direct la persoana il voi sterge.
dana-v
februarie 1, 2010 @ 9:33 pm
parerea mea este,singurul in care putem avea incredere totala e dumnezeu.in privinta aproapelui nu sfatui pe nimeni sa aiba incredere totala,fiinca nu este om pe pamant fara de pacat,chiar daca uneori nu vrem sa aceptam asta,dar multumim domnului ca mai exista sansa pocaintei.