Te binecuvintez Doamne pentru slăbiciunea mea!
Sunt slaba. Sunt slaba si recunosc asta. Nu pot privi mai departe, imi vad doar slabiciunea si neputinta din interiorul meu….atat. Slava Ta este prea mare ca eu sa imi dau seama de minunile Tale. Te-am ranit si nu numai o data. Deznadejdea a pus tina pe ochii mintii. De ce? Nerabdarea spune totul. As vrea sa fiu ca inainte…un copil impartasit cu Hristos, mereu vesel! Ah…mi-e dor sa fiu eu…
Suferinta provocata din cauza faradelegilor mele. Am vrut doar sa iubesc, sa invat ce este Iubirea! Am crezut ca iubind, fie si in taina, am sa te iubesc mai mult pe Tine. Dar nu a fost asa. N-am stiut sa Te iubesc, n-am stiut sa iubesc fara conditii.
N-am stiut sa iubesc fara sa fiu iubita. Am cautat iubire in inima cuiva, gasind doar durere. Tu iarasi ma intrebi: Care durere? Un suflet zidit de Tine nu poate starni durere altora. Durere…doar din pricina gandurilor mele.
Nu cunosc iubirea. Dar tu esti Iubire. Un copil al Tau ar trebuii sa iubeasca neincetat. Tu ma ridici, si-mi arati cat de slaba sunt. Tu ma ridici, si totodata ma intaresti. Tu ma ridici…si-mi spui cat de minunata sunt.
Te voi lăuda, că sunt o făptură aşa de minunată. Minunate sunt lucrurile Tale şi sufletul meu le cunoaşte foarte. (Psalm 138,14)”
(Georgiana)
florinm
noiembrie 3, 2009 @ 11:39 am
Ca sa aplicam ce este scris mai sus in viata reala: ce faceti daca se inchid scolile in orasul vostru? Cum intampinam haosul ce va veni? Ce faceti, daca parintii vostri vor dori sa va vaccineze anti-HPV si anti-gripa „porcina”?
Bine Te cuvantez, Doamne, pentru slabiciunea mea. Oare?
elena
noiembrie 5, 2009 @ 3:13 am
Florin, ne rugam, asta trebuie sa facem, nici nu trebuie sa ne gandim sa facem altceva, ca numai Domnul poate lucra, nicidecum noi. Ne prabusim in rugaciune, urlam, Dumnezeu va auzi.
Mi se pare ca problema este ca n-avem atata smerenie cat sa ne punem cu adevarat la rugaciune, n-avem credinta…
Sa ne amintim de Sf Stefan… tara era mereu in razboi cu turcii, ne aducem bine aminte diferentele intre ostiri, totusi Dumnezeu a fost cu el de atatea ori… dar el a strigat catre Domnul, s-a pus pe postit, impreuna cu toata tara, s-a pus pe rugaciuni, iar izbandele le-a marcat prin ridicarea unor biserici unde pururea sa se aduca slava lui Dumnezeu…
Exact la fel trebuie sa facem si noi, la o alta scara, dar cu aceeasi credinta si nadejde ca Dumnezeu va randui toate!
georgiana
februarie 21, 2010 @ 12:29 pm
Doamne ajuta! Slava lui Dumnezeu pt toate! Pronia pedagogica a lui Dumnezeu intotdeauna e binecuvantata…uneori pt mine nu e pt ca nu-mi prea place sa ma certe, DAR cu timpul am invatat ca Domnul nu cearta cu rautate, ci cearta asa cum spune psalmistul: ‘Certa-ma-va dreptul cu mila si ma va mustra’. A Domnului fie slava cinstea si inchinaciunea in veci. Amin!
Laura-optimista
mai 27, 2010 @ 7:48 pm
Foarte frumos, Georgiana! Felicitări!
„De aceea, mă voi lăuda mai cu seamă în slăbiciunile mele, ca să locuiască în mine puterea lui Hristos.”(Sfânta Scriptură)
Dumnezeu să fie cu tine!