Caută articole în site » Caută articole în site »

Campanii

Mii de tineri isi pastreaza fecioria pana la casatorie Tu de ce crezi in Dumnezeu

 Euharistia continua Ziua Creatorului

Modelul desăvârșit al monahismului este și va rămâne Mântuitorul Iisus Hristos, pentru că doar El este icoana vie a sfințeniei, a desăvârșirii și a curăției. Doar Mântuitorul Hristos și-a asumat ascultarea desăvârșită și necondiționată față de Dumnezeu Tatăl, după cum zice: ” Pentru că M-am coborât din cer, nu ca să fac voia mea, ci voia Celui ce M-a trimis pe Mine” (Ioan 6,38). Doar El ”S-a smerit pe Sine, ascultător făcându-Se până la moarte, și încă moarte pe cruce” (Filipeni 2,8).

Vorbind despre faptul că: ”Vulpile au vizuini și păsările cerului cuiburi; Fiul Omului însă nu are unde să-Și plece capul” (Matei 8,20), Mântuitorul Hristos ne lasă să înțelegem că întreaga Sa viață pământească și-a petrecut-o în sărăcie și în lipsuri, nedorindu- Și bunurile acestei lumi trecătoare.

El s-a rugat neîncetat și ne-a dat și nouă această poruncă, căci ”rugăciunea își va arăta puterea ei numai atunci când este rostită des, căci repetarea ei ține de voința noastră, dar desăvârșirea rugăciunii este un dar de sus”[1].

După Mântuitorul Iisus Hristos, modelul feminin de curăție, de feciorie și viață sfântă ne este înfățișat de Maica Domnului. Aceasta a fost aleasă sa-L poarte în pântecele său pe Fiul lui Dumnezeu (Luca 1, 26-35), devenind astfel Născătoare de Dumnezeu și Născătoare de Om, dar rămânând fecioră, căci după Sfintele Evanghelii după Matei și Luca dar și după toate textele canonice, ”reiese limpede fecioria Sfintei Maria, atât în momentul zămislirii, cât și în acela al nașterii dumnezeiescului Prunc”[2].

Alături de Maica Domnului, întâlnim în Noul Testament chipul luminos, smerit și modest al Sfântului şi Slăvitului Prooroc Ioan Botezătorul. Acest ”înger în trup” pecetluieşte cele două Testamente, stâlpii de susţinere ai lumii. Mântuitorul Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, mărturiseşte poporului despre Sfântul Ioan Botezatorul, iar prin cuvintele Sale arată tuturor cât de mare cinste are Ioan înaintea Preasfintei Treimi. Referindu-se la omul lui Dumnezeu, Ioan, Domnul zice: “Ce-aţi ieşit să vedeţi în pustie? Au trestie clătinată de vânt? Dar de ce aţi ieşit? Să vedeţi un om îmbrăcat în haine moi? Iată, cei ce poartă haine moi sunt în casele regilor. Atunci de ce-aţi ieşit? Să vedeţi un prooroc? Da, zic vouă, şi mai mult decât un prooroc. Că el este acela despre care s-a scris: “Iată Eu trimit, înaintea feţei Tale, pe îngerul Meu, care va pregăti Calea Ta, înaintea Ta.” Adevărat zic vouă: Nu s-a ridicat între cei născuţi de femei unul mai mare decât Ioan Botezătorul” ( Matei 11, 7 - 11).

Sfântul Ioan Botezatorul este mai mult decât un prooroc, este înger în trup, căci mărturia este una din treptele vieţii în trup al misiunii lui Hristos: “Aşa se cuvine nouă să împlinim toată dreptatea” ( Matei 3, 15 ).

Naşterea lui Ioan vesteşte naşterea Mântuitorului, a Aceluia Care a alungat tristețea și a adus bucuria mântuirii. În Noul Testament ne este prezentat ca premisă a ascezei monahale. S-a născut cu șase luni de zile înaintea Mântuitorului Iisus Hristos din părinții- preotul Zaharia și Elisabeta soția sa ( Luca 1,36).

Ne este prezentat de Sfintele Evanghelii ca un vițuitor al pustiei, unde si-a petrecut aproape treizeci de ani înainte de a-și începe activitatea și lucrarea de propovăduire a pocăinței (Luca 1,80). ”Ioan ducea o viață de ascet și propovăduia cu înflăcărare apropierea împărăției mesianice, pregătindu-i pe cei care-l ascultau prin pocăință și botezare, unite cu fapte de pocăință”[3]. L-a botezat pe Mântuitorul Hristos la insistențele Acestuia, făcând ascultare. ”Mântuitorul se botează, nu pentru că personal avea nevoie de botez, ci pentru că era reprezentantul întregii omeniri ale cărei păcate și le asumase, moment în care se arată Sfanta Treime: Fiul se boteza, Părintele Ceresc (Tatăl) Îl mărturisește ca Mesia, iar Sfântul Duh, în chip de porumbel, Îl confirmă, pogorându-se peste El”[4]. Acesta era începutul activității Mântuitorului, căci la botezul Său în Iordan, ”se revelează toate persoanele Sfintei Treimi: Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt”[5].

Vremea trăirii lui Ioan în pustie, avea să-l ridice la starea de curățenie și sfințenie. ”Şi a fost în pustie pănă în ziua arătării lui către Israel” (Luca 1, 80).

Retragerea în locuri singuratice şi nelocuite de om, avea să arate că prin asceză smerenie și viață aspră, omul își depășește condiția firească, trece peste orice nevoie prin post și rugăciune, dar ”smerenia și pocăința se află înaintea nevoinței rugăciunii, ca de altfel și conștiința nerușinată de nimic”[6]. 

La chemarea pustiului, Ioan răspunde cu întreaga sa fiinţă, mistuit fiind de flacăra lăuntrică a curăţirii ascetice, unde avea să traiască în condiții vitrege și să se hrănească doar cu lăcuste și miere sălbatică: ”Ioan avea îmbrăcămintea lui din par de cămilă, şi cingătoare de piele împrejurul mijlocului, iar hrana lui era lăcuste şi miere sălbatică” ( Matei 3, 4 ).

Viața curată și înălțimea spirituală la care acesta ajunsese, ne este arătată de Mântuitorul Iisus Hristos, care zice că: ” Între cei născuți din femei, nimeni nu este mai mare decât Ioan” (Luca 7,28).

Sfântul Evanghelist Luca descrie viața plină de sfințenie a Sfântului Ioan și spune că: ” Va fi mare înaintea Domnului; nu va bea vin, nici altă băutură amețitoare și încă din pântecele mamei sale se va umple de Duhul Sfânt” (luca 1,15).

Sfântul Ioan a fost asemănat cu Sfântul Ilie Tesviteanul, însă adevărata măreţie a Sfântului Ioan Botezătorul o reprezintă smerenia  nemaiîntâlnită, când zice: ”Acela trebuie să crească, iar eu să mă micşorez” (Ioan 3,30)‚ El, ”Care înainte de mine a fost şi Căruia eu nu sunt vrednic să-I dezleg cureaua încălţămintei” (Ioan 1,27). Sfântul Ioan era înveşmântat în haina smereniei atât de dinăuntru cât şi pe dinafară.

Punând accent pe străduința pe care trebuie să o arate fiecare om pentru intrarea în Împărăția Cerurilor, Mântuitorul Iisus Hristos zice: ”Din zilele lui Ioan Botezătorul până acum Împărăţia Cerurilor se ia prin străduinţă şi cei ce se silesc pun mâna pe ea”(Matei 11,12), arătând prin aceasta importanța deosebită pe care a avut-o Ioan.

În legătură cu modul de viață ascetică dus de Sfântul Ioan Botezătorul, Sfântul Teofan Zăvorâtul zice: ”Sfântul Ioan a fost primul viețuitor al pustiei de după Nașterea Domnului. Toți viețuitorii pustiei de mai târziu i-au urmat pașii, însuflețindu-se cu exemplul său și cu rânduiala  lui de viață. De aceea toți cei care părăsesc lumea trebuie să aprofundeze principiile de bază ale Inaintemergătorului Domnului, pentru a-și putea rândui cursul propriei lor vieți potrivit acestora”[7].

Autor: Pr. Stanciu G. Radu

Pentru a putea lăsa un comentariu la acest articol trebuei să te înregistrezi. Creaţi un cont

Curs online interactiv (live) de introducere în Taina Sfintei Liturghii

Revista Creatorul Universului

Pr. Crăciun Opre

100 de pagini full-color glossy în format A4 cu o calitate grafică foarte bună.
Detalii aici.

Tabere

Pelerinaj Israel (24 feb.- 1 martie 2019). Asociația Ortodoxia Tinerilor în colaborare cu Basilica Travel.

Formular login

Dacă aveţi deja un cont, atunci introduceţi userul şi parola în câmpurile de mai jos. Dacă nu, atunci daţi click pe opțiunea "Creaţi un cont". După înregistrarea datelor, veți primi pe mail, un link de confirmare pe care trebuie să dați click pentru a confirma înregistrarea. Imediat după asta vă veți putea loga cu userul și parola definite la înregistrare.

Pentru orice dificultate apărută la logarea pe site, contactați-ne la: contact@ortodoxiatinerilor.ro

Linkuri

 

   Portalul Doxologia 

Colțișorul meu de rugăciune

Fapte ale demnității românești