Caută articole în site » Caută articole în site »

Campanii

Mii de tineri isi pastreaza fecioria pana la casatorie Tu de ce crezi in Dumnezeu

 Euharistia continua Ziua Creatorului

Înainte de a intra la Facultate de Teologie Ortodoxa, acum vreo 5-6 ani tot auzeam de la unii şi de la alţii că seminariştii şi studenţii la teologie fumează, merg în baruri, beau, înjura şi alte asemenea. Cei care mi le povesteau nu prea aveau treabă cu Biserica, dar auziseră şi ei diferite vorbe şi acum le înaintau ca zvonuri mai mult sau mai puţin adevărate. Oricum un lucru era foarte clar în ceea ce povesteau: erau indignaţi că tineri care au ales să-şi închine viaţa lui Dumnezeu, sunt în stare să facă asemenea lucruri.

Când am fost admis la facultate am putut vedea şi simţi cu ochii mei ce se întâmplă defapt. Zvonurile şi vorbele erau adevărate, dar ele erau valabile doar pentru câţiva dintre studenţi. Mare parte din ei erau tineri simpli, cu frică de Dumnezeu, mai mult sau mai puţin atraşi de vocaţia aceasta a preoţiei pentru care se înhămaseră la drum.

Mi-aduc aminte că unele femei de la biserica părintelui nostru duhovnic spuneau: "părintele are trei băieţi, şi toţi trei sunt preoţi la Bucureşti !". Când am auzit acest lucru m-am mirat dar m-am bucurat că părintele a reuşit să-şi crească cei trei băieţi îndrumându-i pe calea preoţiei. Mai rar se întâmplă asta, de obicei copiii nu prea iau calea profesională a părinţilor. Totuşi după un timp am aflat că de fapt cei trei băieţi sunt toţi studenţi la teologie şi niciunul nu este hirotonit. Doi erau la facultate şi unul la master.

Mi s-a întâmplat şi mie ca persoane cu care mă întâlneam să mă întrebe dacă pot să slujesc la nunta sau la botezul lor, sau să fie mirate de ce nu sunt îmbrăcat în haine preoţeşti. Mulţi asociază "a fi student la teologie" cu "a fi preot" sau cel puţin "preot în devenire". Acest lucru se datorează concepţiei moştenite din comunism când toţi cei care ieşeau de pe bancile facultăţii aveau loc de muncă asigurat. Intrai la politehnică si atunci cu siguranţă în 5 ani erai inginer la vreo uzină de prin România. Erai admis la Academia de Poliţie sau la Şcoala de subofiţeri de la Câmpina si atunci sigur în 3 ani erai poliţist la una din secţiile din ţară. Aşa era într-o vreme şi cu teologia, dar astăzi lucrurile s-au schimbat destul de mult.

Numărul de locuri pentru examenul de admitere la secţia Teologie Pastorală nu este corelat cu numărul de posturi libere din parohii. Din acest motiv mare parte din absolvenţii Facultăţii de Teologie, instruiţi pentru a sluji lui Dumnezeu şi oamenilor, nu ajung preoţi pentru că nu au unde sluji. Din generaţia mea, din câte ştiu eu pâna acum, din 400 studenţi admişi odată cu mine în anul 2005, au terminat facultatea între 250 şi 300 iar din aceştia abia 10% au fost hirotoniţi, restul de 90% rămânând fără post şi fără perspective.

În concluzie, în fiecare an facultăţile de teologie din ţară eliberează câteva sute, dacă nu mii, de absolvenţi care nu vor lucra în domeniul pe care l-au îndrăgit şi l-au studiat.

Aici e marea problema! Ce fac aceşti tineri în societate? Cum fac ei faţă acestui semi-eşec profesional? Cum vor putea ei să-şi câştige pâinea într-o societate care nu dă doi bani pe diploma lor, şi care de cele mai multe ori nu-i ajută să obţină un loc de muncă. Ştiu foşti colegi de-ai mei care astăzi lucrează la agenţii imobiliare, la librării, în tipografii, în industria auto, în presă, sau ca agenţi de vânzări, etc.

Oriunde ajungi să lucrezi, ca absolvent de teologie, în ochii tuturor vei fi asociat cu un preot, sau cu un om care a fost instruit să facă acest lucru dar îi lipseşte haina. Peste tot colegii îţi vor spune mai în glumă sau mai în serios: "părintele" sau "popa". Mereu vei fi abordat cu tot felul de probleme legate de biserică şi de credinţa în Dumnezeu iar părerea ta va fi considerată părerea Bisericii. Ba mai mult, comportamentul tău va fi asociat cu conduita şi morala pe care le promovează Biserica. Tu pentru ei eşti 'omul Bisericii' sau 'omul lui Dumnezeu' şi din acest motiv le poţi influenţa foarte mult în părerea pe care şi-o fac referitor la Dumnezeu şi la Biserica Ortodoxă cu tot ce are ea.

Şi eu mă aflu în aceeaşi poziţie, sunt absolvent al secţiei de Teologie Pastorală dar fac pagini web ca să-mi câştig pâinea. Există o ispită în această privinţă: dacă nu eşti hirotonit eşti tentat să laşi garda jos şi să te dai cu lumea, şi să nu mai fi aşa rigoros cu viaţa creştinească pe care o duci. Şi când spun asta mă gândesc să posteşti mai puţin, să te distrezi mai mult, să vorbeşti mai libertin (să judeci şi să înjuri), să te îmbraci mai modern,  să mergi în cluburi, să bei, să fumezi... în concluzie să faci tot ce face lumea... îndreptăţindu-te cu gândul că oricum nu tu trebuie să fii un exemplu pentru ei ci preoţii bisericii.

Aici e marea greşeală! Iubind plăcerile lumii, ca absolvent de teologie vei vrea să te contopeşti în mulţime, să nu ieşi în evidenţă, să fii la fel ca toţi ceilalţi, să fii măsurat cu aceeaşi măsura ca şi ei. Dar nu se întâmplă aşa.

Orice vei face, oriunde vei merge, oamenii îţi vor afla trecutul şi toţi vor aştepta de la tine să te comporţi altfel. Fiecare din colegii şi prietenii tăi vor vrea să vadă în tine schimbările aduse de apropierea de Dumnezeu şi de dorinţa pe care ai avut-o de a fi preot. Te vor măsura cu alţi ochi. Orice păcat strigător la cer, care înfăptuit de ei este o joacă, fiind înfăptuit de tine va fi o tragedie. De fapt va fi o dezamăgire.

Indiferent cât sunt de păcătoşi cei din jurul nostru, ei vor aştepta de la un absolvent de teologie alt comportament. Toţi vor să vadă ce minuni a făcut Dumnezeu cu sufletul tău...vor să simtă daca se merită să intre într-o relaţie cu Hristos.

La absolvirea facultăţii, toti studenţii teologi rostesc un jurământ în Biserică, în faţa lui Dumnezeu, de faţă fiind episcopul locului şi profesorii care i-au îndrumat 4 ani. În acest jurământ toţi mărturisesc că-şi vor păstra credinţa oriunde vor merge şi orice vor face, şi mereu îl vor mărturisi pe Dumnezeu prin faptele lor.

Absolvenţii de teologie sunt apostoli ai lui Dumnezeu ca şi preoţii. Simplu fapt că sunt absolvenţi le conferă în faţa celorlalţi o autoritate morală care-i ajută să fie ascultaţi şi percepuţi mai uşor. Având o viaţă curată şi apropiată de Dumnezeu pot aduce la Dumnezeu la fel de mulţi oameni ca şi un preot. Există şi reversul, insă. Având o viaţă mânjită de plăceri şi urâciuni poti îndepărta foarte multe persoane de la credinţa adevărată, doar pentru că tu în ochii lor eşti un reprezentat al lui Dumnezeu, un om educat în Biserică.

Nu putem fugi de responsabilitate. Vom purta crucea aceasta până la moarte. Nu e greu...e chiar frumos...uneori ispitele sunt mari incercand să te păstrezi pe linia poruncilor lui Dumnezeu, având în vedere că nu mai eşti direct implicat în lupta din prima linie pe care o duc preoţii.

Orice ai fi: seminarist, student la teologie sau absolvent, nu uita că oamenii îţi vor analiza fiecare detaliu al vieţii raportându-se la exigenţele poruncilor lui Dumnezeu, şi nu la indulgenţele unui comportament lumesc.

Esti responsabil pentru credinţa celor din jurul tău, şi vei da seama pentru asta la judecată.

Vorbeşte-le oamenilor despre Dumnezeu prin faptele tale!

(Claudiu)

Pentru a putea lăsa un comentariu la acest articol trebuei să te înregistrezi. Creaţi un cont

Tabere

Tabără de vară în Țara Hațegului (19-26 iulie 2019)

Pr. Crăciun Opre

Credința ne unește

Pelerinaj Israel (24 feb.- 1 martie 2019). Asociația Ortodoxia Tinerilor în colaborare cu Basilica Travel.

Formular login

Dacă aveţi deja un cont, atunci introduceţi userul şi parola în câmpurile de mai jos. Dacă nu, atunci daţi click pe opțiunea "Creaţi un cont". După înregistrarea datelor, veți primi pe mail, un link de confirmare pe care trebuie să dați click pentru a confirma înregistrarea. Imediat după asta vă veți putea loga cu userul și parola definite la înregistrare.

Pentru orice dificultate apărută la logarea pe site, contactați-ne la: contact@ortodoxiatinerilor.ro

Linkuri

 

   Portalul Doxologia 

Colțișorul meu de rugăciune

Fapte ale demnității românești