Skip to content

11 Comentarii

  1. ionutz
    iunie 16, 2009 @ 11:48 am

    ………………………………………..

    Reply

  2. carla
    iunie 17, 2009 @ 2:07 pm

    ???

    Reply

  3. florinm
    iunie 17, 2009 @ 3:21 pm

    Cred ca Ionutz a vrut sa spuna: „N-am cuvinte…”
    E foarte frumos si adevarat ce ai scris, Carla. Unii ar spune si trist, dar eu nu cred ca e asa, nu cred ca e trist. De ce sa fii trist cand stii ca dragostea Domnului pentru fiecare dintre noi e ca dragostea unei mame? Si Domnul ne hraneste cu Trupul Sau, la fel cum face si mama. Si Domnul si-a dat viata pentru noi, la fel cum ar face si mama. Si Domnul are rabdare si ne iubeste neconditionat, la fel cum face si mama. Numai ca mama este tot un om, ca si noi, muritor, oricat de mult ne displace lucrul asta. Sa dea Domnul sa fim impreuna cu cei dragi ai nostri si dincolo, IN RAI!

    Reply

  4. anonim
    iunie 17, 2009 @ 8:01 pm

    m-a emotionat mult povestea ta ,Carla,cred ca ai suferit mult, lacrimile imi curg siroaie. Mi-am amintit de bunica mea,care m-a iubit la fel de mult si si eu cred ca e in rai, mi-am amintit cum mi-a povestit cand eram mica despre Iosif si fratii lui…

    Reply

  5. carla
    iunie 18, 2009 @ 6:11 pm

    Sa va dea Dumnezeu sanatate si sa va fereasca parintii de o astfel de suferinta!…
    pot spune doar ca ramai marcat pe viata si ca copil te maturizezi inainte de vreme,!!

    Reply

  6. stefania
    noiembrie 5, 2009 @ 10:03 pm

    foarte frumos si trist pt ca am si eu 4 luni de cand mama mea s a stins,nu am vazut o decat de trei ori in viata,a murit de cancer insa am cautato de foarte multe ori si cand am gasito,in aceeasi zi a murit in spital,stiu ca imi spunea mereu la telefon sa o las sa se duca,ca ea nu mai poate si nu am reusit sa o vad in viata,toate lucrurile frumoase scrise sus mie mi au lipsit dar eu am iubito mereu nu am judecato si o voi iubi mereu ,ce ma doare ca mi as fi dorit sa fiu langa ea atunci dar numai Dumnezeu stie judecatile lui si mie tare dor de ea,as fi vrut sa o rasplatesc, sa fie si ea fericita macar un pic,dar cand ma gandesc ca doar moarte invie sufletele poate asa a fost mai bine pt ea,si cand ma gandesc…cand o mai vad IISUSE cand…ca mie tare greu si mie tare dor?

    Reply

  7. andreea
    februarie 4, 2010 @ 11:17 pm

    foarte frumos si in acelasi timp si foarte trist,scumpa mea mama are 4 ani jumatate de cand e colo sus cu Bunul D-zeu si ingerii cei buni.Carla povestea ta ma-a emotinat foarte tare mi-am amintit aceea zi trista din viata mea,se aseamana foarte mult cu a mea poveste.Nu doresc nimanui sa isi piarda parinti atunci cand au mai multa nevoie de ei.

    Reply

  8. irina
    martie 14, 2010 @ 11:59 pm

    imi curg lacrimile siroaie, fiecare cuvant m-a atins pentru ca a trebuit sa imi pierd mama ca sa imi dau seama cat de importanta e.traieste, dar nu mai e langa mine.sunt dependenta de ea si daca nu e langa mine ma simt slaba.langa ea as putea indura orice,infrunta orice si fericirea ei, siguranta ei ma fac sa ma simt foarte bine.o forta imensa din interior ma ajuta sa accept si sa-mi rezolv problemele, dar cand ajung acasa si ii vad camera, cu lucrurile neatinse, ca si cum ar fi plecata pana la magazin,incep sa plang disperata. acasa nu va mai fi niciodata ACASA fara ea acolo sa ma astepte sa ma intorc de la liceu, facand mancare, sa ma certe ca am iesit afara cu un baiat si mi-am inchis telefonul, sau sa-mi tina o morala lunga si enervanta despre ceea ce am facut.
    cand intru in camera ei, vad mereu inaintea ochilor imaginea ei, cum sta cocotata in pat, citind o carte religioasa, cu parul ei ciufulit prins in coc…as da orice ca imaginea aia sa devina realitate. mama mea doarme acuma printre straini, pentru ca nu mai suporta „tratamentul” tatalui meu… el tine mult la mine si la sora-mea si nu ne-a facut nimic niciodata dar pe ea o trata ca pe un gunoi.a plecat dupa o bataie, in mijlocul noptii, de 8 martie..
    dar promit mami ca intr-o zi vom fi din nou impreuna. nu stiu ce si cum o sa fac dar vom fi din nou impreuna

    te iubesc mami,iarta-ma ca nu ti-am spus-o niciodata

    Reply

  9. oana
    martie 16, 2010 @ 8:03 am

    ma emotionat foarte tare povestea Carlei. stiu prin ce trece ami imaginez. Dar toti vom ajunge acolo in iad vor ajunge cei kre au facut atata rau si cei buni vor ajunge in rai pt k acolo merita. dar Dumnezeu ne poate lua la el knd vrea si knd are nevoie de noi.

    Reply

  10. angele
    februarie 9, 2011 @ 3:09 pm

    este extraordinara te pup sper ca te vei reintalni cu mama ta scumpo sau scumpule dar eu am tema pt sc si imi trebuie o scrisoare papa va pup

    Reply

  11. elena
    noiembrie 28, 2011 @ 11:52 pm

    Scrisoarea aceasta intr-un mod putin divers o traiesc si am trait-o cand am pierdut-o pe bunica, acum mi-e frica si ma rog lui Dumnezeu sa nu-mi ia degraba pe mama ,caci desi nu-i arat acest lucru, eu sufar cand ea sufera , plang in sinea mea cand e suparata si nu imi doresc decat sa fie ea bine si nu pot sa imi imaginez ce as face in momentul de fata, daca ea n-ar mai fi!…
    Frumoasa scrisoare nu are cum sa nu-ti dea lacrimi…

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *