Seara de rugăciune

Seară de rugăciunea (miercuri, 18 oct. 2017, ora 22.30. Evanghelia după Luca

Detalii aici >

Campanii

Mii de tineri isi pastreaza fecioria pana la casatorie

 

Tu de ce crezi in Dumnezeu

 

     

  Euharistia continua

 

   

Pr. Ioan Iovan: A venit odată gardianul cu un preot din Moldova, care era închis și el. A spus: ”Fă ceva părinte, că nu i se mai oprește hemoragia”. ”De ce?” ”Pentru că am semnat, la vizetă, sentința de divorț”, a spus preotul.

Remus Onișor: Soția lui a divorțat?

Pr. Ioan Iovan: Da, iar el trebuia să semneze. Și îmi spune: ”Părinte, dar se poate să facă lucrul acesta? Om în toată firea, cu băieți studenți? Să se despartă, eu preot fiind?” Și, nu știu, am fost inspirat, atunci, zicându-i: ”N-a greșit. Aveți copii la școală și ea este în serviciu, i-au spus că o dă afară. Ce era să facă?”

Remus Onișor: Ați avut o intuiție fantastică?

Pr. Ioan Iovan: Da. Pentru că aici văd mâna lui Dumnezeu care m-a inspirat în acel moment. Sunt evenimente care sunt ieșite din comun și pentru care pun mâna pe Evanghelie. Și zic: ”Părinte, ați greșit supărându-vă, pentru că dacă mă întreba pe mine și eu ziceam: ”Fă divorțul”, mai ales că sunteți în închisoare. Dar, ați uitat că divorțul acesta este un fleac, că este numai pe hârtie? Nu desființează cununia și nici raporturile dumneavoastră. Ea a făcut așa, pentru că trebuia să salveze familia. Dimpotrivă, v-a făcut un bine părinte!” Și i s-a oprit sângele. Și-a revenit. El fusese la Vladimirești. I-am spus: ”Părinte, te rog să te liniștești”.

Remus Onișor: Era mai în vârstă?

Pr. Ioan Iovan:: Da. Avea doi copii studenți. Așa de bine și-a revenit, încât zice: ”Părinte, sunt fericit. Nu m-am gândit la lucrul acesta”. Gardianul era și el bucuros, se vedea că este credincios.

Preotul s-a întins pe pat și a adormit, în patul meu.

Remus Onișor: În timp ce vorbeați, el s-a liniștit și a adormit?

Pr. Ioan Iovan: Da. A adormit. Și nu știu dacă au trecut 20 de minute, să zic așa, și sare în picioare și zice: ”Părinte Ioane, a venit Mântuitorul și mi-a pus un epitrafir după gât, plin cu pietre nestemate”. L-am îmbrățișat și pe urmă a închis ochii și a murit. S-a liniștit și după aceea a murit. Am mai apucat doar să-i spun: ”Vă invidiez, părinte!”

(Pr. Ioan Iovan - Cuvinte împărtășite, Editura Reîntregirea, Alba-Iulia, 2007, pag. 111-112)

Pentru a putea lăsa un comentariu la acest articol trebuei să te înregistrezi. Creaţi un cont

Excursie

Formular login

Dacă aveţi deja un cont, atunci introduceţi userul şi parola în câmpurile de mai jos. Dacă nu, atunci daţi click pe opțiunea "Creaţi un cont". După înregistrarea datelor, veți primi pe mail, un link de confirmare pe care trebuie să dați click pentru a confirma înregistrarea. Imediat după asta vă veți putea loga cu userul și parola definite la înregistrare.

Pentru orice dificultate apărută la logarea pe site, contactați-ne la: contact@ortodoxiatinerilor.ro

Linkuri

 

   Portalul Doxologia 

 

 

Ediția a 3-a a cărții