Caută articole în site » Caută articole în site »

Campanii

Mii de tineri isi pastreaza fecioria pana la casatorie Tu de ce crezi in Dumnezeu

 Euharistia continua Ziua Creatorului

Presa vuiește, oamenii de rând sunt consternați iar politicenii iau pulsul maselor după finalizarea Eurovision 2014, a cărui ediție a fost câștigată de un travestit, un bărbat efeminizat, dar care, spre deosebire de imaginea ”obișnută” a unui travestit, și-a organizat o apariție cu totul grotescă: îmbrăcat cu o rochie aurie, de gală, machiat strident, cu părul lung, aranjat simplu și elegant, dar și cu barbă falsă, totul pus într-un scenariu de lumini bine regizat.

Tema din acest an a Eurovisionului a fost toleranţa... păcatului. Deci nu este vorba despre toleranța păcătosului ci despre tolerarea (acceptarea) păcatului. Ca de obicei, s-a trâmbițat cu accente de victimizare aceeași temă falsă a discriminării când defapt, în toată Europa contemporană, nimeni nu a ars pe rug homosexuali, transexuali, sau alți deviaționiști sexuali, nimeni nu le-a îngrădit dreptul de a exista, de a beneficia de educație, de asistență medicală, un loc de muncă, pensie etc. Toți LGBTI-știi au drepturi la un trai decent, la a-și manifesta talentele, drept dovadă însăși Eurovisionul, dar nu au drepturi (cel puțin nu în toate țările) să-și manifeste deviața sexuală, mai ales în sfera familiei și în educație pentru că asta ar însemna să le fie legalizat și tolerat inclusiv păcatul. Deci aici e miza, nu doar păcătosul să fie tolerat ci și păcatul lui.

În lumea aceasta au fost, sunt și vor fi homosexuali talentați. Să dăm doar două nume din lumea muzicii: Elton John și Richy Martin. Acești artiști celebri au avut și au melodii deosebite, care au intrat în panteonul muzicii. Nu credem că cineva din lumea asta s-a oripilat de prestațiile lor artistice și de mesajul melodiilor interpretate, atâta timp cât prezența lor scenică a fost una normală, de bun simț. Ceea ce a oripilat a fost doar declararea unui comportament homosexual și lobby-ul făcut pentru o astfel de alegere. Însă talentul lor nu a fost pus niciodată în discuție. De remarcat și faptul că artiștii aceștia nu și-au folosit talentul muzical pentru a face propagandă homosexuală în concertele susținute. De aceea, talentul lor a putut fi apreciat de orice om din lumea aceasta, indiferent de credințele și opiniile sale, fără să se stârnească animozități.

Dealtfel, un talent, oricare ar fi el, nu rezidă din opțiunea homosexuală, politică sau religioasă a omului, cu atât mai puțin din faptele lui reprobabile, ci este darul lui Dumnezeu pus în el încă de la concepție, pentru ca prin acest talent să-și cultive iubirea de Dumnezeu și de oameni. E libertatea omului cum își folosește talentul: fie pentru folos sufletesc, fie pentru plăceri anarhice, distructive. Și un criminal, sau un curvar, sau un bețiv notoriu poate avea talent la muzică, sau în alt domeniu. Și dacă-i apreciem talentul, îl apreciem pentru frumosul pe care acel talent îl lasă în sufletul nostru, dar nu apreciem și faptele reprorabile ale interpretului. Și din bun simț față de oameni, nici artistul nu-și imprimă mizeriile sufletești asupra actului artistic. Ba am putea spune că mulți artiști au evadat din propriile patimi tocmai prin actul artistic și au dat tot ce au avut mai bun în ei ca oameni.

Numai că de ceva vreme actul artistic nu mai este expresia frumosului, a talentului dus la sublim pentru o cauză nobilă, ci este o asurzitoare vuvuzelă a celor mai mari perversiuni.

Și anul acesta, la Eurovision, am avut parte de transformarea actului artistic în mijloc de propagandă a perversiunii organizate, a cărei miză finală este răsturnarea tuturor valorilor morale ale umanității.

Nu că ar fi prima dată, dar acum, mai mult ca oricând, Eurovisionul a fost folosit cu și mai mult tupeu ca unealtă politică pentru a implementa la nivel social ”foaia de parcurs” a UE.

N-ar trebui să ne mire nimic din ceea ce s-a întâmplat în finala Eurovision 2014. Showul acesta este de câțiva ani buni jurizat geo-politic. Și atâta timp cât UE are ca țel legiferarea celor mai mari perversiuni, la modul cel mai explicit cu putință, la ce ar fi trebuit să ne așteptăm?

Vedem doar materializarea unei direcții politice aleasă și susținută de mulți ani. Și e logic că acum deviaționiștii sexuali nu doar că își exercită talentul într-un act artistic public, ceea ce făceau până acum fără să fie stingheriți, ci vedem că își declară și imprimă opțiunea deviantă asupra actului artistic, pentru ca astfel să manipuleze emoțional umanitatea până la a stabili egalitatea dintre bine și rău. Carevasăzică: ”uitați ce talentați suntem, cât de buni putem fi în anumite domenii, deci nu-i nimic rău în a fi gay!” Numai că nu despre talent este vorba aici. Nimeni nu contestă talentul muzica al unui homosexual, nici inteligența unui cleptoman, nici aptitudinile fizice ale unui violator. Ci este vorba despre a te împotrivi exprimării păcatului, indiferent de forma prin care se exprimă, de la cea mai brută până la cea mai ”artistică”.

Desigur, propagandiștii LGBT știu foarte bine că un creștin sau un om care încă nu și-a pierdut firescul din el, face diferența elementară între păcat și păcătos, între talent și deviație, apreciind sau dezaprobând după caz. De aceea, acești neobosiți corifei încearcă în mod constant asimilarea patimii cu ceva pozitiv pentru a-i diminua impactul social până la indiferență și în final acceptare din partea majorității încă ”homofobă”. În cazul de față, o deviație care repugnă până la scârbă a fost îmbrăcată într-un act artistic, și mai ales într-un joc de lumini. Culmea, una dintre cele mai întunecate orbiri de care poate da dovadă omul, este prezentată în lumină! Una dintre cele mai josnice practici umane este înălțată la înățimea unor aripi de înger. De ce? Răspunsul e simplu:

Ceea ce încearcă astăzi conducătorii Europei este o legalizare a răului iar asta nu se poate decât prin redefinirea adevărului. Pentru asta ei înșiși au pretenția ca UE să fie instituția supremă a moralității. Dar Adevărul este chiar Iisus Hristos şi este neclintit şi neschimbat, iar instituția supremă a moralității este Biserica. Deci singura şansă a mai-marilor UE este doar înlocuirea Adevărului cu minciuna şi cu cel ce este tatăl minciunii, diavolul, folosindu-se de chipul adevărului și al luminii. Iar divertismentul este unealta ideală de a manipula și reeduca valorile umane pentru că televiziunea are această posibilitatea de a modela și deforma realitatea după cum dorește, prezentând cele mai mari mizerii într-o aură nobilă. De manipulat desigur că manipulează cei care au puterea politică.

Cineva spunea că în aceste vremuri conducătorii Europei şi-au părăsit cetăţenii. De aceea nu credem în pervertirea cetăţenilor Europei ci mai degrabă în relele intenţii ale unora dintre conducătorii ei.

Nu cetăţenii Europei au ales un travestit ca învingător, cu o melodie mediocră şi o prestaţie horror. Credem încă în dorinţa de normalitate a europenilor, a oamenilor de rând. Nu ştim câtă cinste le face austriecilor un trofeu adus acasă de un fals actor. Ba dimpotrivă, credem că mulți din ei se ruşinează de un bărbat care prin atitudinea lui denigrează nu doar familia şi credinţa în Dumnezeu ci mai ales însăși firea umană, în care nu există nicio complementaritate între feminitate și barbă.

Dragilor, cultura, festivalurile internaţionale, concursurile, simpozioanele, şi alte manifestări culturale, sunt de ceva vreme instrumente politice care se supun direcţiei agendei anticreștine a mai marilor UE.

De aceea, fraților, propaganda atee şi antihristică a început să fie pe faţă, fără ascunzişuri. Nu se mai ruşinează, nu mai lucrează taina fărădelegii în ascuns, ci este dată pe față din ce în ce mai mult, și nu trebuie să fii profet să-ți dai seama că va veni și vremea suferințelor.

Trebuie să mărturisim şi noi Adevărul pentru a ne întâri de pe acum. Ne facem o datorie elementară de conștiință.

Iar adevărul este că Dumnezeul nostru S-a făcut om tocmai pentru a nu se sedimenta păcatul în neamul omenesc, pentru a nu-l face lege, pentru ca instituția politică să nu-i confere autoritate juridică, iar omul să fie obligat să i se supună de frică. De aceea luptăm împotriva legalizării păcatelor, mărturisind asemenea lui Hristos, că lucrurile lumii sunt rele. (Ioan 7:7)

Și neobosiți amintim că homosexualitatea, lesbianismul, transexualitatea, și toate celelalte comportamente deviante din tagma LGBTI, sunt păcate strigătoare la cer, care nu doar îl depărtează pe om de Dumnezeu, ci îl satanizează cu totul.

Faptul că s-a ajuns ca păcatele strigătoare la cer să se fie propăvăduite la scară globală arată starea de sănătate morală a omenirii. Însă tocmai această evidență periculoasă, va trezi conștiințele adormite și indiferente, iar oamenii se vor cerne, așa încât ”Cine e nedrept, să nedreptăţească înainte. Cine e spurcat, să se spurce încă. Cine este drept, să facă dreptate mai departe. Cine este sfânt, să se sfinţească încă. (Apoc. 22:11)

Hristos a înviat!

(Dan Tudorache și Claudiu Balan)

Pentru a putea lăsa un comentariu la acest articol trebuei să te înregistrezi. Creaţi un cont

Curs online interactiv (live) de introducere în Taina Sfintei Liturghii

Revista Creatorul Universului

Pr. Crăciun Opre

100 de pagini full-color glossy în format A4 cu o calitate grafică foarte bună.
Detalii aici.

Tabere

Pelerinaj Israel (24 feb.- 1 martie 2019). Asociația Ortodoxia Tinerilor în colaborare cu Basilica Travel.

Formular login

Dacă aveţi deja un cont, atunci introduceţi userul şi parola în câmpurile de mai jos. Dacă nu, atunci daţi click pe opțiunea "Creaţi un cont". După înregistrarea datelor, veți primi pe mail, un link de confirmare pe care trebuie să dați click pentru a confirma înregistrarea. Imediat după asta vă veți putea loga cu userul și parola definite la înregistrare.

Pentru orice dificultate apărută la logarea pe site, contactați-ne la: contact@ortodoxiatinerilor.ro

Linkuri

 

   Portalul Doxologia 

Colțișorul meu de rugăciune

Fapte ale demnității românești