Caută articole în site » Caută articole în site »

Campanii

Mii de tineri isi pastreaza fecioria pana la casatorie Tu de ce crezi in Dumnezeu

 Euharistia continua Ziua Creatorului

Acum doua zile, Dumnezeu a binecuvantat nasterea primei mele nepoate. Cele care au nascut sau care au asistat la venirea pe lume a unei noi fiinte stiu cat de minunat este acest moment. Pana la urma copii ne fac viata mai frumoasa, iar aparitia unei fiinte este cu adevarat un miracol de la Dumnezeu.
Care este prima reactie la mine in familie? Sau poate si in multe familii? "Sa mergem la biserica sa ne rugam pentru ea sa fie sanatoasa, ca asta e cel mai important lucru" . Sau nu neaparat in aceasta situatie. De multe ori i-am auzit pe oameni sau pe cei din familia mea zicand: "Sanatatea este cel mai de pret lucru al omului", "Nimic nu e mai important ca sanatatea in viata", "Lasa, noi sa fim sanatosi , asta e cel mai important". Nu, nu sanatatea e cel mai important lucru pe acest pamant! Nu contest si nu voi fi absurda, normal ca doresc sanatatea nepoatei mele si a tuturor oamenilor, dar pana la urma Dumnezeu stie mai bine ce e bine pentru toti.
Cu ce folos sa fiu sanatoasa, daca sufletul meu e bolnav? Ce fac eu cu sanatatea mea trupeasca cand voi muri? De ce parintii si familia nu se roaga pentru cei mici ca Dumnezeu sa ii lumineze sa mearga pe cararile Domnului Nostru Iisus Hristos, ci mai degraba se roaga sa aibe sanatate, noroc, viata frumoasa si lunga si cate altele? Exista o carte scrisa de Sfantul Ioan Gura de Aur ,"Parintii si educarea copiilor",in care explica atat de frumos si de simplu despre educarea copilului si modelarea bineplacuta a acestuia inaintea lui Dumnezeu. Copiii, spune Sfantul Ioan Gura de Aur, sunt precum ceara moale, sau precum perla abia scoasa din cochilie, precum pictura sau sculptura. Parintii devin pictori, artisti , creand locuitorii Imparatiei Ceresti.
Spunea Sfantul Ioan Gura de Aur ca sanatatea trupeasca este provizorie, iar in sanatatea sufleteasca se cuprinde inceputul vietii vesnice.

"Dumnezeu este Cel ce da sanatate celui ce sufera, cand voieste", zice Sf. Varsanufie, voia Sa tinzand, asa cum am vazut, spre ceea ce este mai bine pentru fiecare din punct de vedere duhovnicesc. Deci sanatatea este un dar pretios de la Dumnezeu. Bogatia, fara sanatate, este pentru om aproape totuna cu ceea ce reprezinta drumul pentru un om fara picioare. In zilele noastre, rareori se intampla ca in trupul sanatos sa vietuiasca un suflet sanatos, ci in cea mai mare parte, si aproape intotdeauna, sufletul sanatos vietuieste in trupul neputincios, iar sanatatea trupului ii deschide omului usa spre multe capricii si pacate, iar neputinta trupului o inchide (Sf. Tihon Zadonschi).

Am inceput sa scriu acest artiol uitandu-ma la propria mea familie. Toata familia mea este sanatoasa trupeste, nu au boli grave nicicare. Si ma intreb, cu ce folos? Toti se cearta intre ei, se dusmanesc, tipa unii la altii, sau nu isi vorbesc deloc, se injura si isi vorbesc foarte urat, lucru care a fost mereu dureros pentru mine. Nu l-au cunoscut pe Iisus Hristos si nu prea au frica de Dumnezeu, nici apropiere destula de Biserica. Nici macar de acest eveniment minunat, nasterea nepoatei mele, scandalurile, cuvintele urate in mijlocul familiei si alte lucruri dureroase nu au lipsit. Asa ca degeaba ai sanatate, daca nu il ai pe Iisus Hristos in inima ta. Degeaba ai trupul in putere, daca nu stii sa il sfintesti, daca il folosesti ca sa il necajesti pe Dumnezeu. Mai bine sa imi manance boala trupul acuma, decat viermii  sa imi manance sufletul dupa moarte. Mai bine un om care e cuprins de boala, dar inima lui e cuprinsa de lumina si dragostea lui Dumnezeu. Cu toate durerile pe care mi le aduc cei din familia mea, eu ii iubesc mult si ma rog ca Dumnezeu sa aibe mila de ei si de mine, nu ma rog sa le aduca sanatate, ci sa ii lumineze, sa le arate calea Lui si sa  ii primeasca in Imparatia Sa, chiar daca asta ar insemna sa treaca prin chinuri trupesti si prin boli. Pentru asta ar trebui sa ne rugam, pentru Mantuire, si nu pentru sanatate.

O nenorocire grava, o boala grea si istovitoare ne nimiceste egoismul, ne face sa intelegem ca suntem nimic si totodata ne determina sa ne gandim la Dumnezeul Cel uitat de noi, sa ne pocaim, sa ne plangem pacatele, sa alergam la duhovnic si cu durere in suflet sa cerem dumnezeiasca mila, iar la sfarsit Sfanta Euharistie. Si atunci, dar numai atunci, sufletul nostru se va usura si va reinvia din starea de morbiditate. E mai bine ca in toata viata de aici sa fii bolnav cu trupul, dar cu sufletul sa fii sanatos, decat sa fii sanatos cu trupul, iar cu sufletul sa fii neputincios.

Un insotitor inevitabil al vietii noastre este boala. Oricat am vrea s-o evitam, oricat ne-am stradui sa ne pastram sanatatea, totusi, candva, aceasta se va clatina si va cadea si, astfel ne vom imbolnavi, adica ne vom gasi in patul durerii: batrani, tineri si copii, barbati si femei, buni si rai. Toti, fara nici o deosebire, trecem prin aceasta "proba de foc" care este boala.

Dumnezeu ingaduie lipsurile si neajunsurile in viata noastra nu fara un scop anume; intotdeauna scopul lui Dumnezeu este relatia nostra cu El. Durerea trupeasca are drept scop sa ne determine a ne apropia de Hristos. Nu trebuie sa fim dezamagiti daca Hristos ne refuza ceea ce Ii cerem si ne da altceva mult mai important - mantuirea noastra sufleteasca. Sanatatea sufleteasca este infinit mai scumpa decat cea trupeasca.

Numai pe cei rai si nevrednici boala ii duce la deznadejde si pacat. Pe cei credinciosi - ca pe Iov - ea ii incearca si le sfinteste trupul si sufletul, ca si lui Lazar (Ioan 11, 1 - 44; Luca 16, 20 - 22). Sa nu uitam ca puterea lui Dumnezeu in cei neputinciosi se desavarseste si ca prin multe suferinte ne este dat sa intram in imparatia lui Dumnezeu.

Asadar , ma voi ruga pentru iertarea pacatelor si pentru mantuire, chiar daca asta ar insemna lipsa sanatatii trupesti. Ma voi ruga sa ma lumineze pe mine si pe apropiatii mei Dumnezeu si sa se milostiveasca de noi, sa ne ierte ca in fiecare zi il lovim si il rastignim iarasi pe Scumpul Sau Fiu.

Un batran oarecare deseori se imbolnavea. In cursul unui an s-a intamplat sa nu fie bolnav; batranul se mahnea foarte mult din aceasta pricina si plangea zicand: "M-a parasit Dumnezeul meu si nu m-a cercetat". (Patericul egiptean)

(S.)

Pentru a putea lăsa un comentariu la acest articol trebuei să te înregistrezi. Creaţi un cont

Tabere

Tabără de vară în Țara Hațegului (19-26 iulie 2019)

Pr. Crăciun Opre

Credința ne unește

Pelerinaj Israel (24 feb.- 1 martie 2019). Asociația Ortodoxia Tinerilor în colaborare cu Basilica Travel.

Formular login

Dacă aveţi deja un cont, atunci introduceţi userul şi parola în câmpurile de mai jos. Dacă nu, atunci daţi click pe opțiunea "Creaţi un cont". După înregistrarea datelor, veți primi pe mail, un link de confirmare pe care trebuie să dați click pentru a confirma înregistrarea. Imediat după asta vă veți putea loga cu userul și parola definite la înregistrare.

Pentru orice dificultate apărută la logarea pe site, contactați-ne la: contact@ortodoxiatinerilor.ro

Linkuri

 

   Portalul Doxologia 

Colțișorul meu de rugăciune

Fapte ale demnității românești