Elena C.; „Totul are un sens; fiecare zâmbet, fiecare lacrimă, fiecare necaz, fiecare cădere și înălțare toate mă duc cu gândul la Domnul”

Cerul, pământul și toată făptura poartă amprenta lui Dumnezeu. Cum să nu  cred în Tatăl meu când El e în mine și cu mine mereu? Chiar și atunci când eu îi întorc spatele, El, ca un Tată iubitor, mă iartă.

Îi simt prezența Lui în fiecare suflare de-a mea; mi-ar fi frică până și de mine însămi dacă n-ar fi Domnul să-mi dea curaj și îndrăzneală.

Totul are un sens; fiecare zâmbet, fiecare lacrimă, fiecare necaz, fiecare cădere și înălțare toate mă duc cu gândul la Domnul.

De ce cred eu în Dumnezeu?

Pentru că nu am nici un motiv să nu cred și nici un argument nu mă poate convinge că totul e o întâmplare a sorții, că toată creația lucreză ”de capul său”.

Pentru că mi-a dat viață și mi-a călăuzit mereu pașii cu atâta dragoste că n-o pot eu descrie. Deși L-am certat de multe ori că nu face voia mea, El a avut mereu răbdare infinită cu mine și mi-a arătat că e acolo, chiar dacă eu nu-L văd și, în nesimțirea mea, nu-i simt ajutorul.

Nu numai cred ci cu inimă recunoscătoare, în nerecunoștința mea, îi dau slavă lui Dumnezeu pentru că a intervenit în mod vizibil în viața mea și a celor dragi în momente în care dacă nu era Domnul să ne păzească nu știu dacă mai eram acum aici să scriu ”Mare ești Doamne…”.

Cred în Dumnezeu pentru că nimeni nu poate fi înțelept, milostiv, bun și iertător de la sine. Nu am reușit nicicând să iert cu propriile mele forțe, fără rugăciune nu pot nici măcar să-i suport pe cei ce-mi greșesc, darămite să-i iubesc. Doar de la Domnul vine puterea, răbdarea și dragostea.

Cred în Dumnezeu pentru că atunci când eu mă clatin El crede în mine…

”Pe noi înșine și unii pe alții și toată viața noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm”.

(Elena Chelba, 27 ani, Imperia, Italia)

(Visited 1 times, 1 visits today)