Tu de ce vrei să te căsătoreşti?

Pentru că suntem diferiţi, avem motive diferite pentru care vrem să ne căsătorim. Totuşi la Sfânta Liturghie aflăm că în iubire ar trebui să avem cu toţii acelaşi gând: să mărturisim pe Tatăl, pe Fiul şi pe Duhul Sfânt. Iar mărturisire nu înseamnă doar aclamare verbală ci înseamnă viaţa şi bucuria în Dumnezeu.

Aş vrea ca în continuare să aşez după puţina mea pricepere motivaţiile sfinte care ar trebui să ne însufleţească spre viaţa de familie.

Viaţa din copilărie într-o familie fericită, cu părinţi şi fraţi iubitori, naşte în sufletul tânărului dorinţa de a-şi forma el însuşi o familie proprie în care să ofere iubire şi protecţie aşa cum a primit.

Experienţa de mic în viaţa Bisericii, împărtăşirea constantă din Tainele ei, conturează tânărului un înţeles firesc, nepervertit, al atracţiei fizice dintre un băiat şi o fată. Fiecare relaţie de prietenie are astfel o adâncime sufletească, scopul ei fiind neîndoielnic înveşnicirea iubirii prin întemeierea unei familii creștine.

Credinţa şi viaţa în Duhul Bisericii te învaţă că a te jertfi pentru aproapele este atitudinea care-ţi aduce bucurie şi binecuvântare de la Dumnezeu. Astfel şi percepţia vieţii de familie va avea la baza tot dorinţa de a te jertfi celui drag şi copiilor care se vor naşte.

Tot viaţa în Dumnezeu şi lupta duhovnicească ne va sugera că avem nevoie de ajutor pe măsura noastră pe drumul acesta al despătimirii şi luminării dumnezeieşti. Astfel viitorul soţ sau viitoarea soţie îl vom / o vom percepe ca pe ajutorul potrivit trimis de Dumnezeu pentru înveşnicirea noastră. Singurătatea în afara relației cu Dumnezeu, nu aduce bucurie.

Tot relaţia cu Dumnezeu ne va ajuta să punem preţ pe Viaţă în toate formele şi manifestările ei, preţuind mai ales viaţa pruncilor pe care Dumnezeu ni-i va trimite în Dar ca să întărească unirea bărbatului şi a femeii, ridicându-ne în acest fel la cinstea de colaboratori și împreună creatori cu El.

Însă motivaţiile care ne îndeamnă să ne căsătorim se amestecă uneori cu vederea noastră vicioasă asupra lumii. Binele şi răul coexistă astfel în motivaţiile noastre.

Eu am vrut să mă căsătoresc pentru a simţi permanent afecţiunea soţiei mele. Nu intuiam încă adâncurile relaţiei dintre un bărbat şi o femeie, nici bucuria care vine din naşterea de prunci. Nici acum nu le intuiesc, le bâjbâi. Nu știu care a fost motivația soției mele de a se căsători, dar nu a fost departe de felul în care vedeam și eu lucrurile. Dacă un băiat și o fată se căsătoresc având o percepție diferită asupra familiei, atunci lucrurile se complică pe termen lung.

Intrăm în viaţa de familie pentru a dărui nu pentru a aştepta dăruire. Defapt declanşatorul iubirii în celălalt e chiar darul iubirii mele.

Acceptaţi-vă prietenul/prietena aşa cum e şi vă rog să nu aveţi aşteptări nerealiste de la cei din jur. Fericirea familiei pe care o veţi întemeia are la temelie imboldul ”mă voi jertfi eu pentru ea/el şi nu cât de mult poate celălalt să-mi ofere mie. Dar jertfa mea să se întemeieze în Adevăr, în Dumnezeu nu în fugă după pofta trupului și a ochilor”.

Atât contează în familia pe care o vei întemeia: cât de mult împlineşti tu poruncile Domnului în viaţa ta şi cât de mult te jertfeşti pentru celălalt.

Poate uneori așteptăm de la viața de familie marea poveste de iubire a vieții, sau o fericire disponibila permanent indiferent de faptele noastre, de efortul depus pentru a fi fericiți. Vedem familii fericite în jurul nostru și ne gândim că s-au născut așa, fericite…

O relație se construiește cu răbdare, cu luptă, cu rugăciune și doar Dumnezeu prin Trupul și Sângele Lui poate uni un bărbat și o femeie așa cum nici ei nu și-au închipuit vreodată. Iubirea dintru începutul relației dintre un băiat și o fată este mai mult atracție fizică dar adevărata iubire ne-o va arăta Dumnezeu în viața de familie. Am nouă ani de când sunt căsătorit și chiar și astăzi lupt pentru a-mi păstra căsnicia, și pentru a ține proaspătă iubirea dintre mine și soția mea, dar și dintre mine și copiii mei.

Doar în Hristos doi oameni pot fi uniți cu adevărat. Doar când eu m-am împărtășit cu Hristos și soția mea s-a împărtășit cu Hristos, atunci Hristos Domnul poate să ne ajute să fim într-un gând, într-o dorire, mergând pe aceeși Cale.

Familia pe care ți-o imaginezi că ai avea-o alături de o fată foarte frumoasă, pe care niciodată n-o poți avea, este incomporabilă cu ce ți-a pregătit Dumnezeu în viața de familie alături de o fată pe care o poți avea și te place. Înțelegerea noastră despre o viață fericită alături de un Făt-Frumos (care există doar în imaginație) sau o Ileana-Cosânzeana, este incomparabilă cu bucuria pe care o poți avea alături de o persoană, ca toate celelalte, cu calități și defecte, dar alături de care Dumnezeu te unește prin Hristos, prin Trupl și Sângele Său.

Să știți fetelor că nu există băieți fără defecte.

Să știți băieților că nu există fete fără defecte.

Adesea e nevoie să fim mai îngăduitori și neputințele noastre Dumnezeu le va îndrepta pe drumul acesta împreună în viața de familie.

Tu de ce vrei să te căsătoreşti?

Sunt toate aspectele motivaţiilor tale bineplăcute lui Dumnezeu?

(Claudiu Balan)