Skip to content

6 Comentarii

  1. Cristina
    august 3, 2010 @ 12:01 pm

    Doamne ajuta, multumesc mult pentru acest articol ,a venit intr-un moment cand chiar aveam nevoie de ceva care sa ma ajute sa merg mai departe,asa cum am mai scris candva desii stiu cate bucurii i-ti aduce credinta in Domnul stiu si de asemenea ce inseamna sa nu fii inteleasa de cei din jur ,totusi cu rugaciune si multa incredere in Domnul sunt zile in care chiar nu ma deranjeaza aceste comentarii rautacioase ,singurul lucru care ma deranjeaza este ca nu prea am ce sa fac ca sa impiedic intr-un fel aparitia lor .Stiu ca este nevoie de multa rabdare si multa rugaciune dar nu todeauna beneficiez de cat ar trebui de aceea nadajduiesc ca va veni o zii cand va intelege (cine trebuie sa inteleaga )ca tot ceea ce fac eu prin faptul ca merg la Biserica si ma rog nu este ceva gresit .Desii este foarte greu este si foarte frumos acest drum ,nu pot decat sa multumesc Domnului ca ma ajuta ,ca este mereu alaturi de mine ,i-mi pare rau ca nu totdeauna am putere de a face exact ce ar trebui,ca de cele mai multe ori gresesc si nu am incredere in Domnul cum ar tebui ,IARTA-MA DOAMNE PENTRU TOT CEEA CE FAC GRESIT SI FII ALATURI DE NOI TOTI MEREU .Multe bucurii tuturor

    Reply

  2. Claudiu
    august 3, 2010 @ 12:42 pm

    Salut Cristina,

    Chiar daca prietenii tai mai sunt cateodata rautaciosi, sa fii sigur ca tu ii influentezi prin felul tau de a fi. Vazandu-ti comportamentul se vor duce cu gandul la Dumnezeu si intr-o zi poate acest lucru ii va ajuta mult.

    Iarta-i si fii aproape de ei.

    Reply

  3. Andreea
    august 3, 2010 @ 4:26 pm

    M-am regasit si eu in mesajul tau, Claudiu, doar ca nu legat de prieteni, ci de parinti. Ce te faci cand parintii vad schimbarea din viata ta si nu o pot intelege. De exemplu „dar de ce nu iei si tu fuste mai tineresti ( scurte) ? dar de ce nu te mai machiezi? Nu iti vospesti parul ?crezi ca la baieti le place asta?” Foarte dureros…tu spui ca Dumnezeu ti-a dat puterea sa te apropii mai mult de prietenii tai. Sper sa se intample si in cazul meu , cu parintii. Acum imi dau seama…nu imi amintesc sa fi citit pe site un articol legat de astfel de probleme 😀 Ar fi folositor , cred .
    Doamne ajuta!

    Reply

  4. Floring
    august 3, 2010 @ 5:07 pm

    Citind acest articol parca citeam evenimentele din viata mea din urma cu 3-4 ani.Numai ca la mine ii problema ca prietenii mei s`au departat cam prea tare de mine.Eu as vrea sa fiu alaturi de ei,as iesi in fiecare zi cu ei la un suc pe o terasa,sau la o poveste in parc,numai ca pe mine nu ma mai cheama nime.Nu sunt firea bagacioasa care sa reintru in grup,mai ales ca au aparut si alte persoane pe care nu le cunosc.Sau grupul s`a impartit in mai multe grupuri.Singurele momente cand ma mai intalnesc cu prietenii sunt la cate un fotbal sau cand ne intalnim intamplator.As iesi in fiecare zi afara cu prietenii,sa imi petrec timpul in natura,dar sunt „obligat” intr`un anume fel sa stau in casa.De vreo 2-3 ani vacantele mari au fost un chin pt mine.Anii trecuti am lucrat,si timpul a trecut mai repede,dar anu asta am fost ocupat cu admiterea la facultate si nu am reusit sa imi gasesc un loc de munca.
    Poate ca prin indepartarea aceasta de prieteni,Dumnezeu m`a ferit si de unele ispite.

    @Andreea…
    Si eu am avut probleme mari cu partintii,dar Dumnezeu m`a ajutat sa trec peste ele.Tata a ajuns pana la punctul in care mi`a interzis sa ma mai spovedesc la duhovnicule meu,dar Dumnezeu este mai puternic decat diavolul si chiar si in ziua de azi ma spovedesc la parintele meu duhovnic.Dumnezeu mi`a calauzit familia spre bine.Reusim cu ajutorul lui Dumnezeu sa postim toti din familie,mama a inceput fara sa ii zic eu nimic sa mearga la biserica cu capul acoperit si cu fusta.Dumnezeu mi`a ascultat rugaciunile legate de parintii mei.

    Reply

  5. maria
    august 4, 2010 @ 12:53 pm

    Daca tot vorbim despre prieten si crestin, va rog aplecati-va putin atentia si spre articolul: SILUAN, un baietel care va implini sase luni, cu ajutorul lui Dumnezeu, in data de 08 august, http://bebesiluan.wordpress.com/2010/07/31/hello-world/

    Reply

  6. Filofteia
    august 4, 2010 @ 2:45 pm

    Mare dreptate ai Floring in fraza ,,Poate ca prin indepartarea aceasta de prieteni,Dumnezeu m’a ferit si de unele ispite”.Nici eu nu am prieteni,dar cred ca a fost mai bine asa pt inceput ca astfel nu m-am luat dupa ei si nu m-au influentat in rau,dar nici de una singura nu-mi place.Mi-ar placea si mie sa ies afara cu o fata,vreun amic,la Biserica nu-mi place sa merg singura si ar fi fost bine daca as fi avut un grup de persoane de varsta mea cu care sa merg.Parca degeaba ma rog si imi place sa ajut,sa ma implic daca nu pun nimic in practica,din cauza asta(cred) mi-am format si imaginea prosta pe care o am despre mine,nimic din ceea ce imi placea inainte sa fac si cu ce eram laudata acum nu-mi mai place deloc,m-am plictisit de tot.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *