Un film deosebit: The curios case of Benjamin Button
În weekend am văzut un film care mi-a plăcut în mod deosebit, şi mie şi soţiei mele. Filmul se numeşte „The curious case of Benjamin Button” şi îl are în rolul principal pe Brad Pitt care joacă rolul unui om care s-a născut bătrân şi pe zi ce trece întinerea. La naştere avea faţa foarte îmbătrânită şi era urât şi avea multe din anomaliile şi slăbiciunile bătrâneţii, iar cu timpul devenea din ce în ce mai puternic, mai frumos la chip, mai plin de viaţă…. Filmul are şi o poveste de dragoste extraordinară, şi se termină neaşteptat…
Întotdeauna mi-au plăcut filmele care au ceva dumnezeiesc în ele, filmele serioase, filmele care mă învaţă ceva, care mă bucură prin virtuţile şi frumuseţea personajelor, sau prin ideile extraordinare.
Ce m-a impresionat foarte mult a fost coloana sonoră superbă, cu o muzică clasică foarte profundă, şi cu imagini şi decoruri extraordinare, cu lumini şi umbre care dădeau filmului o atmosferă aparte. Îţi lasă impresia unui film făcut cu grijă, fără grabă, un film nu de box office, ci un film artistic, un film care te face să meditezi…
Muzica extraordinară şi povestea de dragoste m-a pus pe gânduri, mă făcea să-mi aduc aminte de câte lucruri frumoase am primit în viaţa asta, îmi dădeam seama că cel mai frumos lucru din lumea asta este că ne avem unii pe alţii. Mă bucuram că o am pe Iulia, că ne-a dăruit-o Dumnezeu pe Sofia, că avem prieteni, că avem părinţi care ne iubesc, că suntem înconjuraţi de oameni frumoşi. Deşi avem tot ce ne trebuie şi material, totuşi nu valoarează aproape nimic pe lângă oameni… chiar dacă pierdem totul….dacă suntem împreună, e ca şi cum n-am pierdut nimic.
După ce am văzut filmul am înţeles mai bine că noi oamenii nu ştim să apreciem viaţa, nu ştim să ne bucurăm de copilărie, de adolescenţă, de viaţa de familie, de bătrâneţe…. ci trecem prin ele cu gândul la următorul pas, nu ne asumăm clipa pe care o trăim, ci suntem nemulţumiţi, cârtim, şi vrem altceva…
Am înţeles că abia când lucrurile sunt total pe dos, abia atunci începi să apreciezi clipa când erau bune. Abia când trăieşti răul te bucuri de bine, abia când simţi suferinţa trăieşti bucuria, abia când vezi cum e fără Dumnezeu strigi după ajutorul Lui, doar când vezi ce înseamnă căderea apreciezi şi iertarea…
Benjamin era la început neiubit de mulţi pentru cum arăta, apoi cu trecerea anilor devenea din ce în ce mai frumos iar cei de lângă el îmbrătrâneau şi el întinerea. În copilărie el nu era ca ceilalţi iar la bătrâneţe nu erau ceilalţi ca el. Suferea că viaţa lui era mereu pe dos, mereu în sens opus celor dragi…
Poate cineva îşi doreşte să întinerească, să fie veşnic tânăr, dar cei de lângă el vor îmbătrâni, cei dragi ai lui se vor duce, şi va rămâne singur. Atunci îşi va fi dorit să fi fost la fel ca ei, atunci îi va fi plăcut să fie şi el în rând cu ceilalţi, să fie şi el muritor, să facă şi el parte din marea familie a omenirii…
Ce ciudat, moartea ne leagă pe toţi !
(Claudiu)
Andrei
februarie 24, 2009 @ 9:40 am
Treaba-i buna !
Ani
februarie 24, 2009 @ 9:41 am
Super film! 🙂
Treaba-i buna !
Tine-o tot asa , Claudiu
admin
februarie 24, 2009 @ 10:13 am
Treaba-i buna Ani.
Doamne ajuta!
admin
februarie 24, 2009 @ 10:14 am
Salut ! 🙂
Treaba-i buna Andrei!
Daniel
februarie 24, 2009 @ 10:20 am
A jucat bine Bradut dom’le.
Ce zici Noteboc?
Treaba-i buna,Claudiule?
Victor-Andrei
februarie 24, 2009 @ 10:58 am
Sunt curios sa vad cum e filmul.
admin
februarie 24, 2009 @ 11:46 am
A castigat si un oscar ieri pentru cel mai bun make-up. A fost nominalizat si pt cel mai bun film.
admin
februarie 24, 2009 @ 3:07 pm
Treaba-i buna Dane !
Ani
februarie 24, 2009 @ 9:01 pm
Pai am zis si eu ceva..
Dane.. mi-am luat de mult noteboc 🙂
Frumos… frumos film
Irina
februarie 25, 2009 @ 10:04 am
foarte frumos filmul, l-am vazut si eu aseara, multumesc de recomandare
dar te rog frumos sterge povestirea finalului, ca strici toata surpriza 🙂
admin
februarie 25, 2009 @ 10:19 am
Ai dreptate Irina…il sterg acum…
Raluca
martie 26, 2009 @ 9:55 pm
Frumos film.
Treaba-i buna.Tine-o tot asa
Ana
martie 13, 2010 @ 10:28 pm
„Abia când trăieşti răul te bucuri de bine, abia când simţi suferinţa trăieşti bucuria, abia când vezi cum e fără Dumnezeu strigi după ajutorul Lui, doar când vezi ce înseamnă căderea apreciezi şi iertarea…”
puternic mesaj.
Doamne ajuta
Bogdana
martie 17, 2010 @ 9:02 pm
Si eu am vazut filmul mai demult si mi-a placut enorm! a devenit unul din filmele mele preferate incat il recomand la toata lumea. Nu ma asteptam sa gasesc un articol despre el aici!
Bogdana
martie 17, 2010 @ 9:08 pm
si Domnu’ administrator! la titlu e „curious”. Nu am spus-o din rautate.
georgiana
iulie 12, 2010 @ 8:23 pm
ce e cu ,,treaba-i buna”???????
Lili
martie 28, 2011 @ 5:51 am
Am auzit multe de acest film,dar nimic nu m-a facut curioasa sa-l vad.Acum ca am citit articolul acesta am vazut ca filmul poate fi vazut din diferite unghiuri.Cred ca pana la urma am sa-l vad,oricum in zilele de astazi foarte rar mai gasesti filme care sa fie si impresionante si sa fie si din 2000 incoace.
gabriela
martie 28, 2011 @ 10:59 am
in toate sa cauti lucrurile bune, din care ai ce invata..
Anca
noiembrie 30, 2011 @ 1:35 pm
Am vazut filmul si, desi nu neg ca ideile pe care le-ai desprins sunt sugerate in film, observ ca subiectul si modul de abordare fac parte din familia new-age (o miscare periculoasa prin amestecul nesabuit al lucrurilor si confuzia pe care o cultiva). Povestea spusa “pe dos” , reversibilitatea timpului si a vietii au o conotatie diabolica. Din acceasi categorie – un exemplu care pare la fel de inocent: videoclipul formatiei Enigma (proiectul new-age al lui Michael Cretu) – “The Return to Innocence”. Recunosc ca nu mi-am pus aceste probleme pana cand nu mi-a atras cineva atentia si tindeam sa ader fara rezerve, cucerita de pachetul emotional in care erau ambalate aceste obiecte de arta. Tocmai de aceea m-am gandit sa vin si eu acest comentariu, pentru a atrage la randul meu atentia ca, in ciuda aspectului aparent pozitiv al mesajului direct, in spate sunt lucruri dubioase pe care le asimilam fara sa ne dam seama. Viata si actiunile omului nu sunt reversibile si a intoarce timpul inapoi inseamna a anula creatia si voia lui Dumnezeu. Din pacate in cinematografie e plin de aceste mesaje new-agiste in care timpul si spatiul sunt anulate … In fine, chiar concluzia ta este una care ma pune pe ganduri – “moartea ne leaga pe toti” . Dumnezeu este viata, nu moarte si in cel mai bun caz crestinii sacrifica viata de aici pentru viata vesnica, nu pentru moarte.
Administrator
decembrie 1, 2011 @ 7:07 am
Doamne ajuta dragă Samarineancă!
Filmele ortodoxe 100% sunt foarte foarte rare, iar in filmele americane sau in cele care ajung la cinema, mai mereu se vor gasi expuse patimi, pacate, minciuni sau denaturari ale adevarului.
Nu putem fi absurzi si sa zicem ca tinerii se vor uita doar la filmele ortodoxe. Cred ca mai important este sa sesizam ce este bine si ce este rau in fiecare din ele.
Un lucru este inteles mai bine daca-l vezi la extremele lui, asa si cu relatia dintre oameni prezentata in acest film. Nimeni nu va scapa de moarte, si faptul ca ne e frica de moarte ne ajuta sa fim mai buni. Moartea ne leaga pe toti, in sensul ca nimeni dintre noi nu trebuie sa se mandreasca fata de altii ca e mai intelept, mai sfant, mai vesnic, pentru ca pana la urma va trebuie sa guste moartea si asta ii arata ca e om si singur nu se poate mantui.
Noi ne mantuim in familie nu singuri, de aceea cand spun ca moartea ne leaga pe toti e ca si cum as spune ca toti suntem neputinciosi in fata mortii si doar Hristos ne poate invia.
Ai dreptate in ceea ce privesc influentele new-age…