Vesnicia lui Dumnezeu sau vesnicia universului?

Dumnezeu s-a aratat oamenilor ca fiind vesnic, fara inceput si fara sfarsit! Cum deci se poate ajunge la un raspuns logic pentru intrebarea  „Este Dumnezeu vesnic”?

Naturalismul (evolutionismul) cand incearca sa raspunda la intrebari legate de crearea lumii are o mare problema, pentru ca pleaca mereu de la pasul 2-3, si nu de la momentul 0, aceasta pentru ca nu poate explica crearea materiei si a legilor ce o guverneaza. Daca cineva admite ca materia este vesnica (fara inceput si sfarsit) putem admite ca exista vesnicie. Si pentru că noi oamenii suntem si materie (trup) atunci si noi ar trebui să fim vesnici. Deci noi putem sustine ca Dumnezeu e vesnic  (fara inceput si sfarsit)!

Acum insa se intrezareste o alta problema. Daca materia nu-i vesnica, atunci cum s-a creat? Cum s-a creat primul atom si al doilea atom, ca mai apoi sa „degenereze” totul? Daca admitem ca universul are un inceput, atunci odata si odata universul trebuia sa fie nul, deci neexistent, si fiind nul, lipsit de orice fel de materie, oricat de microscopica ar fi,  ne intrebam cum s-a creat prima particula? Nu putem admite nici ca materia s-a creat in urma unor forte si energii, pentru ca intr-adevar, materia contine forta si energie, dar daca nu era materia cum puteau sa existe aceste forte?

Dar, daca prin absurd admitem ca in urma unor forte si energii s-a creat toata maretia universului, apare o alta problema. Cum au putut crea aceste forte toata complexitatea universului, tinand cont de faptul ca niste simple forte nu au ratiune, iar universul contine si informatie?

Asadar, nu se poate ajunge la o concluzie logica in ceea ce priveste crearea materiei, din punct de vedere naturalist (evolutionist).Un ateu m-a intrebat, cine l-a creat la Dumnezeu? I-am dat urmatorul raspuns: Daca cineva l-a creat pe Dumnezeu, atunci si acel „cineva” trebuia sa aiba un creator, apoi si „creatorul” celui care l-a creat pe Dumnezeu ar fi trebuit sa aiba un creator, si mergand tot asa prin regresie la infinit, ajungem la concluzia ca  trebuie sa existe Cineva care este necreat si cauza a intregii creatii, izvor al miscarii si al energiei in univers. Iar concluzia este logica, caci pentru inceputul prim al existentei universului fiizic este nevoie de o cauza prima, necauzata la randul ei de o alta cauza (caci altfel nu ar mai fi o prima cauza).

Pe Dumnezeu nu-l putem cuprinde cu mintea si masura, pentru ca El este deasupra lantului cauzal al existentei si al oricarui inceput. Dumnezeu este ratiunea de a fi a tuturor lucrurilor, nedepinzand de nimeni si nimic.

Concluzia logica: materia nu poate fi  creata din nimic (fara o interventie supra-naturala) si nu este vesnica, iar Dumnezeu nefiind supus materiei, este vesnic, pentru ca materia limiteaza (se poate masura sub diferite aspecte), pe cand  Dumnezeu nu este supus unor norme: „Eu sunt Cel ce sunt”!

(Marius)

(Visited 31 times, 1 visits today)