Viața a fost ca o clipă și O clipă a însemnat viața
Prinsă cândva în lanţurile distracţiei, am păşit cu paşi repezi spre marea de păcate. Am sărit precum delfinul din păcat în păcat şi am ajuns la cascada deznădejdii, de ale cărei vârtejuri m-am lăsat purtată. Intoxicată până la saturaţie „de efectele păcatelor” am ajuns la delirul morţii iar de la starea de vis la starea de veghe a fost doar un pas… pe care l-am facut fără a privi în urmă la mama răvăşită de durere, la 2 bunici ale caror bătrâneţi ar fi devenit cenuşii.
Din fericire pentru mine îngeraşul meu păzitor nu m-a părăsit nicio clipă şi pentru strigătele lui disperate Dumnezeu a întins către mine mâna Sa şi mi-a dat încă o şansă la viaţă. Mi-a adus pe Fiul Său în viaţa mea şi m-a înconjurat de oameni de la care am avut de învăţat. Din păcate, am constat că, deşi aveam vârsta de 18 an,i pe calea credinţei eram precum un bebeluş, mergeam 2 paşi şi cădeam, însă cu răbdarea, curajul şi autoritatea plină de blândeţe a unor părinţi duhovniceşti am păşit apăsat şi cu încredere.
Anul acesta se împlinesc 8 ani de când cred şi Îl mărturisesc pe Hristos însă acest lucru nu ar fi fost posibil fără ajutorul unor oameni minunaţi pe care vreau să-i nominalizez.
Îi mulţumesc din tot sufletul ÎPS Teofan Savu pentru binecuvântările pline de căldură şi predicile pline de învăţăminte, PS Nicodim Nicolaescu pentru sfaturile pe care ni le-a dat mereu, Părinţilor mei duhovnici Ilarie Măciucă şi Viorel Vlăducu, prietenilor mei Ionut Gândac, Alexandru şi Răzvan care mi-au fost aproape în tot acest timp şi de care am nevoie în continuare.
Le mulţumesc prietenor mele Andreea şi Andreiutza care are probleme la un picioruş (de la ea am învăţat ca daca Dumnezeu îmi este alături totul este posibil şi că nimic rău nu mi se poate întâmpla), Anca Oana şi Oana de la Cluj de la care am avut multe lucruri de invăţat şi îî mulţumesc şi Violetei de la Cernavodă pentru că nu mă lasă să cad într-o nouă deznădejde.
Cum ultimii sunt cei dintâi, le mulţumesc celor de la Ortodoxia Tinerilor pentru că ne-au dat şansa să ne împrietenim şi să fim o mare şi adevărată familie. Dumnezeu să va ajute şi să vă apere de ispite şi suferinţe!
P.S Vreau să mulţumesc şi părintelui Ciprian Mocanu pentru faptul că mi-a arătat că m-am înşelat în privinţa dânsului şi am înţeles că este o persoană deosebită şi merită să fie respectată şi ascultată.
(Gențiana)