Viorel, 53 de ani: „Am trecut prin varsta voastra, am facut noian de spurcaciuni…”
Numele meu este Viorel si am postat de cateva ori pe Ortodoxia Tinerilor. Celor care nu stiu sau care au uitat le reamintesc ca am cincizeci si trei de ani impliniti, doua nepoate si trei copii dupa sange iar daca socotesc si dupa duh cinci (pana acum). Am nimerit intamplator printre tineri sau cu voia lui Dumnezeu nu stiu. Ceea ce stiu insa este ca am trecut prin varsta voastra, am facut noian de spurcaciuni, aveam aceasta ca si filozofie de viata (desi eu in sinea mea cautam iubirea absoluta).
Neavand calea lui Hristos Iisus ca si drum de urmat, haladuiam in calea cea larga si usor de aflat, calea catre iad. Este evident ca nu constientizam catre ce tinta ma indreptam in realitate si de aceea o urmam cu toata osardia. Si nu intelegeam de ce imi este greu, de ce am de suferit eu cat si cei pe care Dumnezeu mi i-a dat in grija. Abia cand am participat pentru prima oara la Sf. Liturghie am priceput. Dupa ce am iesit de acolo, nu mai atingeam pamantul. Aceasta s-a intamplat in 1995, prin noiembrie, cand se citeste pericopa evanghelica a bogatului caruia i-a rodit taraina. In acel moment s-a petrecut cu mine cotitura hotaratoare de la moarte la viata. Nu am devenit sfant ci am constientizat starea in care ma aflam si calea pe care mergeam.
De atunci duc o lupta de zi si de moarte cu „prietenii” mei de alta data, patimile. Am trecut prin viata si varstele voastre si stiu cum ganditi. Inteleg pe cei ce nu pot intelege. Asta nu inseamna ca aprob pacatul dar stiu cum este sa vietuiesti cu el ca si filozofie de urmat si sa nu intelegi ca esti in calea pierzarii. De aceea nu ma voi repezi sa tai capetele celor care gresesc atat datorita faptului ca nu sunt in drept si apoi pentru ca la randul meu Dumnezeu nu mi-a taiat capul cand il injuram cu spume la gura pe el si Biserica Sa.
In opinia mea, cea mai eficienta cale de a ajuta pe cei ce merg in calea pierzarii este aceea a rugaciunii catre Cel atotputernic, si care poate schimba toate. Desi El a dat vointa libera omului pentru a alege binele sau raul, el poate apleca vointa omului spre cele de folos. Doar atunci marturiile noastre vor fi lucratoare. Iar noi cei ce am am vazut Lumina cea adevarata si am primit Duhul cel ceresc, trebuie sa marturisim Adevarul. Face parte din lucrarea noastra. A ne ascunde dupa falsa smerenie, dupa asa zise taine, in opinia mea este de la cel viclean. Nu va pune nimeni sa dati amanunte despre pacatele voastre caci atunci chiar faceti sminteala dar a indemna pe altii avand experienta in urma voastra (buna sau rea), gasesc ca poate fi de folos si altora.
Viorel, 53 de ani