Dacă Biserica Ortodoxă Română primește cu dragoste pe Papa Francisc, atunci așa să faci și tu în inima ta

Hristos a înviat!

Dragilor, o să vă las aici câteva cuvinte despre vizita Papei în România, pentru a vă ajuta să nu priviți cu ură, sau cu o atitudine extremistă această întâlnire.

În primul rând vreau să vă gândiți că Domnul nostru Iisus Hristos ne îndeamnă să ne iubim unii pe alții așa cum El ne-a iubit pe noi. Tot El ne îndeamnă să iubim chiar și pe cei care nu ne iubesc pe noi, ba chiar și pe vrăjmașii noștri.

Prin urmare pe orice om trebuie să-l întâmpinăm cu iubire atunci când ne întâlnim cu el. Gândiți-vă la Domnul când a venit Iuda cu gând rău să-l prindă în Grădina Ghetsimani, cum i-a zis: „Pentru ce ai venit prietene?” (Matei 26, 50)

Papa nu este vrăjmașul nostru.

Papa ocupă astăzi scaunului vechii Patriarhii a Romei, locul unde Sfântul Apostol Pavel și Sfântul Apostol Petru au predicat creștinismul. Până la anul 1054, adică mai mult de un mileniu, a existat o singură Biserică, cea Creștină. De la anul 1054 o parte din Biserică s-a rupt, s-a dezlipit de trupul ei și s-a format Biserica Catolica.

Biserica Ortodoxă a rămas adevarata și unica Biserică al lui Hristos. Biserica Catolica a acceptat în sânul ei multe orgolii și câteva erezii care au depărtat-o de Duhul Bisericii lui Hristos. Biserica Catolică are o credință eretică, și oricine îmbrățișează această credință trebuie să știe că adevărata credință în Dumnezeu, dreapta-credință este Ortodoxia, așa cum venirea lumii la Ierusalim doar la rugăciunea patriarhului ortodox în sâmbata Paștilor o demonstrează an de an.

Totuși relațiile dintre Biserica Ortodoxă și Biserica Catolică dealungul istoriei au fost permanente… continue… Răsăritul ortodox și occidentul catolic au colaborat permanent din punct de vedere spiritual, economic, politic, social… prietenește.

Au fost și conflicte și încă poate sunt… Dar mai presus de asta, trebuie să înțelegeți că Biserica Ortodoxă datorează mult catolicilor. Și Biserica Catolică datorează mult Bisericii Ortodoxe.

E clar, credința noastră ortodoxă a fost mereu un reper de vigoare spirituală și sănătate duhovnicească pentru catolici.

Sunt atât de multe studii ale catolicilor despre spiritualitatea ortodoxă, încât ar trebui să le fim recunoscutări veșnic. De exemplu: Patrologia Greaca. Este cea mai mare colecție cu scrierile sfinților părinți ai Bisericii în limba originală. Ea a fost și este unul din marele izvoare ale teologiei ortodoxe în întreaga lume. Această lucrare extraordinară de mii de pagini a fost munca de zeci de ani a preotului catolic francez Jacques Paul Migne, care și-a jertfit viața întreagă pentru acest demers, fiind până la urmă și caterisit.

El și-a dorit să ofere preoților catolici scrierile sfinților părinți în original ca să-i ajute să-și înțeleagă mai bine credința, și iată că lucrarea lui a devenit una de nivel mondial…. O capodoperă a literaturii universale.

La fel studiile de astăzi despre istoriei sfintei liturghii, au în spate personalități din lumea catolică.

Lumea occidentală a fost un mediu prielnic pentru ortodocșii persecutați pentru a se retrage și a-și manifesta în libertate credința. De aceea mulți ortodocși au studiat în occident, au creat comunități ortodoxe acolo, și au fost primiți cu căldură de catolici.

Ierusalimul și Israelul de astăzi cu toate locațiile sfinte păstrate și construite pentru a ne aminti de lucrarea Mântuitorului Hristos au în spate lucrarea creștinilor catolici evlavioși care au avut bani să cumpere aceste petice de pământ sfinte și să le păstreze și să le pună-n valoare pentru creștinism, ele fiind în pericul să dispară în toate tulburărilor istoriei. Lor le datorăm mare parte din ceea ce s-a păstrat în țara Sfântă.

Există diferențe dogmatice consistente și clare între cele 2 biserici, asta e clar. Dar a ne raporta la catolici ca la vrăjmașii noștri, nu e după voia lui Dumnezeu.

Astăzi 426 de parohii ortodoxe românești din Spania și Italia slujesc sfânta liturghie și toate tainele Bisericii în biserici catolice. Catolicii prin acceptul Papei ne-au dat bisericile lor, care nu mai erau frecventate de credincioși, ca să slujim noi în ele. Și asta ca să ne păstrăm noi credința… să chemăm noi la Hristos pe credincioșii români.

Dar prin aceste biserici au venit la Hristos și unii dintre italieni și spanioli. Cum să întâmpinăm pe Papa în România cu ură? când frații noștri români, mamele și tații noștri, familiile noastre dragi își mângâie sufletele lângă Hristos și cu Hristos în bisericile catolice dăruite de Papa….

Ieri am urmărit câteva ore venirea Papei și tot ce a zis și am văzut în el un om blând, liniștit, care nu mai este interesat de slava lumească, de putere, un om  lângă care puteai să te apropii. Știu că se spun multe lucruri despre el, și bune și rele… dar eu ieri la o primă impresie am văzut lucruri bune.

M-am bucurat să văd că a fost primit de români cu dragoste. Așa este firesc, așa ne învață Dumnezeul nostru, să trăim cu dragoste unii față de alții.

Da, sfinții părinți spun că în canoane că nu trebuie să facem rugăciuni împreună cu ereticii, și așa este. Ieri în catedrala națională nu a fost o slujbă propriu-zisă… Nu s-au amestecat cele ale cultului ortodox cu cele ale cultului catolic. Ci au fost câteva cântări pascale ale corului catolic și apoi câteva cântări ale grupului Tronos, așa cum este rânduiala și la Muntele Athos. Și s-a rostit rugăciunea „Tatăl nostru” în limba latină și în română.

Întâlnirea Preafericitului Daniel și a Papei a fost una de prietenie, nu una de a negocia credința. Fiecare își păstrează credința și are în spate o tradiție atât de puternică încât nu se poate pune problema unei uniri dintre cele două.

Vă rog să nu dați curs atitudinilor extremiste cu privire la venirea Papei. Nu ascultați glasurile celor care ne cer să hulim pe Papa și pe catolici. Nu așa ne-a învățat Hristos. Mucenicii când erau chinuiți binecuvântau pe vrăjmașii lor, nu-i blestemau. Se rugau pentru ei, nu-i huleau…

Cum să facem noi așa ceva cu niște oameni care vin cu gând bun, care cred și ei în Hristos, în Maica Domnului, chiar așa cu minusurile lor. Și noi avem în Biserica noastră multe minusuri, multe lucruri de îndreptat. Noi oamenii, mă refer, nu credința ortodoxă, care e deplină.

Noi ortodocșii avem multe de învățat de la catolici și de la Papa. Gestul simplu al Papei Francisc de a merge cu Dacia Logan e un exemplu pentru toți clericii noștri că trebuie să se smerească și să meargă și ei cu mașini de rând, ca să nu smintească pe cei săraci și tot poporul. Da, deacord, smerenia lui e un exemplu pentru fiecare din noi, nu doar pentru clerici. Disciplina catolicilor este iarăși un punct forte pe care trebuie să-l urmăm. Papa a venit într-un avion plin de jurnaliști, un avion simplu de la AlItalia, nu într-un avion privat. Papa a stat pe un scaun de avion ca toți ceilalți pasageri. A vorbit cu fiecare jurnalist în parte din avion, a dat mâna cu ei. La întoarcere le va răspunde fiecăruia la întrebări… stând în picioare și “slujind” așa cum i se cuvine unui creștin al lui Hristos.

Suntem datori să privim cu blândețe vizita papei…. chiar dacă el ar fi venit cu gând rău, căci așa ne învață Domnul nostru. Atitudinile extremiste la adresa papei și a catolicilor au în spate lucrarea diavolului care vrea doar să ne dezbine. Da, să ne dezbine pe noi ortodocșii unii de alții. Așa cum s-a întâmplat și cu Sinodul din Creta, astăzi sunt credincioși împreună cu preoți care s-au rupt de Biserică și slujesc separat.

Sunt în erezie… Deși sunt atâtea comunități ortodoxe din lume care și-au arătat îngrijorările lor cu privire la aceste sinod, totuși nu s-au rupt de credința adevărată. De exemplu toate mănăstirile de la Muntele Athos, Biserica Ortodoxă Rusă, Biserica Bulgară, etc.

A huli vizita unui om în România și a înjura înseamnă a călca poruncile lui Dumnezeu, înseamnă a judeca pe aproapele….

Grija pe care o are permanent față de cei în suferință, e iarăși un bun exemplu.Faptul că reamintește mereu de suferința oamenilor și de datoria noastră de a-i ajuta este un mare lucru pe care-l face.

Nu uitați, diavolul nu iubește nici Ortodoxia și nici pe catolici, el vrea să bage zâzanie și ură între toți oamenii. Să ne vedem fiecare de locurile noastre și să nu ne credem puternici apărând Ortodoxia.

Ortodoxia o apărăm prin iubire, prin iubirea celor de altă credință, prin ospitalitatea și blândețea noastră, nu prin ură și strigături.

Sper că v-au fost de folos aceste gânduri.

Nu uitați, nu vă raliați atitudinilor extremiste și fundamentaliste din Biserica Ortodoxă… căci toate au în spate o lucrare a diavolului. Urmați Biserica… urmați Sfântul Sinod….

Părintele Iustin de la Mănăstirea Oașa zicea așa: Nu știi ce să faci? Nu știi cum să te raportezi la un lucru sau eveniment? Atunci uită-te la cum se raportează Biserica la el, și așa fă și tu.

Dacă Biserica primește cu dragoste pe acest om (papa), atunci așa să faci și tu în inima ta, căci capul Bisericii este Hristos.

Capul Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române nu e patriarhul Daniel, ci e însuși Domnul nostru Iisus Hristos care conduce în mod nevăzut Biserica Sa.

Să aveți un weekend frumos.

(Claudiu Balan)