Decât să stau degeaba, mai bine muncesc degeaba (Voluntariatul)
Cineva a amintit odată că părintele Dumitru Stăniloae ar fi spus această vorbă: „decât să stau degeaba, mai bine muncesc degeaba”. Pentru spiritul capitalist al lumii de azi care strigă în gura mare: „Time is money” e o mare ciudăţenie. Părintele Stăniloae a scris foarte mult la viaţa lui şi probabil era foarte conştient că din cărţi nu va scoate prea mulţi bani, sau chiar deloc, dar totuşi a considerat că e mult mai bine să aduci un folos comunităţii în care trăieşti chiar fără a fi plătit, decât să stai degeaba.
Acest articol este dedicat tuturor tinerilor studenţi, absolvenţi şi celor care-şi caută un loc de muncă. E criză economică, sunt mulţi şomeri, puţine locuri de muncă, iar concurenţa este foarte mare. Toată lumea are facultate, aproape toată lumea are master… dar totuşi angajatorul trebuie să facă diferenţierea cumva atunci când îşi alege viitorul angajat.
Ce legătura are asta cu voluntariatul? O să vedeţi imediat.
Când eram student la Facultatea de Ştiinţe Economice din Galaţi, în anul I, am intrat in AIESEC (Asociatia Internationala a Studentilor în Economie si Comerţ), cu gândul să fac ceva mai mult, să mă implic, să pun bazele unui viitor strălucit. Aveam multă energie şi-mi doream să fac multe lucruri. AIESEC era o organizaţie frumoasă, cu mulţi tineri, cu întâlniri frecvente, conferinţe, plecări prin ţară şi străinătate, parteneriate, programe pentru studenţi şi multe altele. N-am stat mult aici, dar prin AIESEC am reuşit să obţin primul meu job, la BRD, la biroul de informaţii. La BRD am stat 4 luni.
Datorita acestei mici experienţe de 4 luni, m-a ajutat Domnul să mă angajez la o banca mare din Bucureşti, care la trei luni după angajare mi-a oferit un credit cu condiţii preferenţiale, prin care am reuşit să ne luam casă eu şi soţia mea. Dacă nu era acest job nu aş fi putut probabil nici face facultatea de teologie, la care venisem cu mult drag. Aveam nevoie de acest job ca să mă întreţin, să-mi plătesc chiria, taxa la facultate, cărţile, etc. Dacă nu era AIESEC-ul, eu şi familia mea nu am fi avut un apartament astăzi, ci am fi stat cu chirie. Puţinul meu timp investit ca voluntar în această organizaţie mi-a adus un avantaj foarte mare pe termen lung.
După ce am răcit relaţiile cu AIESEC-ul, am ajuns să merg la conferinţe organizate de ASCOR (Asociaţia Studenţilor Creştini Ortodocşi din România) şi cineva mi-a propus să fiu membru, să vin pe la ei şi să văd ce activităţi au. La puţin timp dupa asta am devenit membru şi eram mulţumit de ce se întâmpla pe acolo. Munca mea era ca în fiecare duminică să iau câte un grup de copiii de la orfelinat şi să-i duc la biserică. În timpul săptămânii făceam afişe în Corel Draw pentru conferinţe sau mă ocupam de diferite probleme tehnice cu calculatoarele din sediu.
După doi ani am plecat împreună cu un grup de la ASCOR, în Austia şi Germania pentru zece zile la un schimb de experienţă cu studenţii catolici şi protestanţi. Această plecare m-a ajutat foarte mult să înţeleg relaţiile dintre bisericile creştine, şi pe oamenii care s-au născut protestanţi sau catolici şi care trăiesc cu bucurie în credinţa lor.
Timpul pe care l-am oferit voluntar pentru activităţile de la ASCOR mi-a adus multe bucurii: un prieten bun, o apropiere de cei săraci şi orfani, şi în primul rând un apetit deschis către cele dumnezeieşti, o dorinţă foarte puternică de a sluji lui Dumnezeu.
ASCOR-ul şi AIESEC-ul mi-au conturat în mare parte viaţa mea profesională de astăzi. Dacă nu mi-aş fi oferit timpul meu acestor asociaţii lucrurile ar fi stat cu totul altfel… Acum, când mă uit în urmă, îmi dau seama că nimic n-a fost întâmplător şi Dumnezeu le-a aşezat pe toate foarte bine pentru viitorul meu.
Concluzia e simplă: Implicaţi-vă! Intraţi în organizaţiile specifice facultăţii voastre, sau în alte organizaţii non-profit şi faceţi ceva frumos pentru comunitate. Veţi avea mult de câştigat.
Florin, prietenul nostru, când era student la politehnică în Bucureşti a intrat in EESTEC. Astăzi după 7-8 ani vorbim amândoi şi ne dăm seama cât de mult l-a ajutat, câte lucruri a învăţat, câţi oameni a cunoscut! Firmele la care ei mergeau şi cereau fonduri pentru activităţile EESTEC, astăzi i-au angajat pe mulţi dintre ei.
Voluntariatul în ONG-uri poate fi trecut pe curriculum vitae şi cu siguranţă va conta în ochii angajatorului. Va conta pentru că arată că ai vrut să faci ceva, că te-ai implicat, că n-ai stat în faţa blocului să mănânci seminţe, sau n-ai stat toată ziua cu prietenii prin baruri.
Ce poate face voluntariatul? SMURD-ul, care astăzi e nelipsit de la locul oricărui accident aproape în toată ţara, şi care a salvat mii de vieţi, funcţiona la început cu studenţi ai facultăţii de medicină care lucrau voluntar şi pe o singură maşină. Astăzi, noi românii nu mai putem conştientiza cum ar fi serviciul de ambulanţă fără SMURD.
În orice organizaţie la început munca e pe degeaba, dar pe termen lung avantajele profesionale şi personale sunt foarte mari.
Şi bisericile organizează fel de fel de activităţi în parohii, şi oricând e nevoie de cineva să se implice. Astfel puteţi să mergeţi în pelerinaje, să cântaţi în corul bisericii, să participaţi la Paraclisul Maicii Domnului, o slujbă dedicată tinerilor. Puteţi să vizitaţi pe cei săraci şi pe cei bătrâni, puteţi ajuta copiii orfani, puteţi da o mână de ajutor la construcţia sau renovarea bisericii, puteţi participa la discuţiile (catehezele) pe diferite teme organizate de preoţi, şi multe altele.
Trebuie doar să vreţi, că nevoie de ajutor este pretutindeni.
Decât să staţi degeaba, mai bine munciţi „degeaba”!
(Claudiu)
SB
ianuarie 14, 2011 @ 11:41 am
intr-adevar, voluntariatul ajuta mult si chiar conteaza in ochii angajatorului. si in plus inveti sa lucrezi in echipa, sa mai scapi de prejudecati (daca ai), sa fii mai deschis cu oamenii, etc. chiar ai ce invata dintr-o astfel de experienta.
asa ca … spor !
Guest
aprilie 19, 2011 @ 7:19 am
Multumesc mult pentru sfat Claudiu,ieri am incercat sa fiu si eu utila cumva (avand in minte acest articol),recunosc ca intradevar bucuria pe care o ai este foarte mare ,daca este ceva care nu i-mi place in statutul pe care il am acum este in a nu fii utila celor din jur ,asa cum am mai spus am lucrat la un spital de mai mult timp,i-mi placea deoarece mereu veneam in ajutorul celer care aveau nevoie ,acum fiind mama ,sotie ,am activitate nu ma pot plange insa i-mi lipseste ceea ce faceam acolo ,nadajduiesc insa ca pe viitor sa mai am parte de cat mai multe zile in care sa simp ca pot fii utila celor din jur ,iertare daca am plictisit ,Albinuta
Admin
aprilie 19, 2011 @ 7:34 am
Salut Albinuta,
Ca mama si sotie poti fi de folos foarte mult societatii in viitor. Copii nostri sunt asa cum ii educam noi vor fi oamenii de baza ai societatii de maine. Noi parintii ne punem amprenta asupra viitorului prin educatia si exemplul pe care-l oferim copiilor.
Doamne ajuta!
Administrator
octombrie 20, 2011 @ 8:16 am
Fii voluntar CICCR, implică-te pentru memorie.
[b]Cine este CICCR:[/b] Centrul de Investigare a Crimelor Comunismului din România are drept scop derularea acelor acţiuni care vor duce la identificarea actelor de încălcare a drepturilor omului în România comunistă, dinamizarea politicilor instituţionale în ceea ce priveşte condamnarea reală a abuzurilor şi crimelor comise în numele regimului comunist din România, desfăşurarea unor investigaţii de natură să furnizeze instituţiilor abilitate şi publicului larg date privind crimele şi abuzurilor săvîrşite de acest regim, sprijinirea oricăror iniţiative legislative, a procedurilor judiciare şi a cercetărilor ştiinţifice de natură să ducă la condamnarea penală şi morală a acestor crime şi abuzuri.
[b]CICCR caută voluntari![/b]
Dacă sunteți interesați ce a însemnat regimul comunist pentru România, dacă doriți să vă implicați în lupta noastră continuă pentru aflarea adevărului și promovarea lui și dacă aveți un pic de timp liber, Centrul de Investigare a Crimelor Comunismului din România vă invită să faceți parte din grupul său de voluntari.
Ce presupune ?
Am creat un grup de discuții pe care să includem toți voluntarii noștri, în scopul de a îi anunța din timp și eficient asupra posibilităților de a se implica în activitățile și proiectele noastre. Bineînțeles, odată intrat în grup, voluntarul nu este obligat să ia parte la toate activitățile. Ajutorul său este unul punctual, atunci când are timpul și disponibilitatea necesare. De asemenea, tipurile de voluntariat pe care vi le vom propune, vor fi extrem de diverse: de la tehnoredactare la participare activă în cadrul evenimentelor.
În plus, pe acest grup vom anunța toate activitățile Centrului, precum și a altor ong-uri din domeniu, cu care colaborăm în prezent.
Cine poate intra ?
Căutăm persoane interesate de domeniul nostru de activitate: fenomenul comunist. Nu creăm un grup de plănuit petreceri, nici o metodă de diseminare a noutăților din sport. Limita minimă de vârstă este de 14 ani; limita maximă nu există. Nu facem niciun fel de discriminare, dar dorim să creăm unul dintre cele mai frumoase și competente grupuri de voluntari.
Ce se cere ?
Aplicația constă într-un curriculum vitae (în ce format doriți) și o scrisoare de intenție (maxim o pagină, Times New Roman, 12, spațiere la 1,5).
Ce se întâmplă la final ?
Pentru orice activitate în care vă veți implica, veți primi o adeverință de voluntariat din partea Centrului. De asemenea, dacă vă implicați în toate activitățile sau în mai multe consecutive, puteți primi o adeverință de voluntariat pe perioada cuprinsă între începutul primului proiect și sfârșitul ultimului proiect în care să fie detaliat ajutorul oferit de dumneavoastră. Faptul că sunteți voluntar al Centrului nu înseamnă că nu puteți participa la cursurile și concursurile CICCR, în afara cazului în care vă implicați ca voluntar în respectivul proiect (situația însă diferă de la caz la caz).
Unde se trimit aplicațiile și unde se pot întreba mai multe ?
Aplicațiile se pot trimite la adresele:
contact@condamnareacomuni smului.ro .
Pentru mai multe informații, vă rugăm să ne contactați la una dintre cele două adrese de mai sus sau la numărul de telefon: 0724.51.11.61.
Vă mulțumim pentru atenție și sperăm că vă vom avea alături în acțiunile noastre viitoare.
Cu stimă,
echipa CICCR.
[url]http://www.condamnareacomunismului.ro/Acasa.aspx[/url]
Maria
ianuarie 23, 2013 @ 6:44 pm
Buna,
Incerc sa-mi gasesc un loc de munca si nu reusesc pentru ca nu am experienta relevanta, abia mi-am terminat studiile. Desi aplic la multe firme, reusesc sa stabilesc interviuri putine. Vad ca trece timpul si vreau neaparat sa fac ceva ca sa dobandesc experienta si mai ales sa invat ceva care sa-mi foloseasca in viitor. Pot lucra cu norma intreaga fara sa fiu platita o perioada (mai multe luni) si vreau sa fac o scrisoare de motivatie in care sa spun asta dar nu stiu cum. Sa scriu voluntariat, internship, colaborare neremunerata???
Din postarile pe care le-am citit am observat ca aveti abilitati bune de comunicare, va exprimati frumos, motiv pentru care VA ROG FRUMOS sa ma sfatuiti ce termen -din enumerati anterior sau sinonim cu ei- sa folosesc si, mai ales, cum as putea formula o fraza din care sa reiasa cele de mai sus.
Va multumesc anticipat. Doamne ajuta!
Claudiu Balan
ianuarie 23, 2013 @ 7:24 pm
Salut Maria,
Cred că ai putea folosit termenul „voluntariat”, e cel mai grăitor și ușor de înțeles pentru angajatori.
Ai putea să le spui asta și când te cheamă la interviu… sunt sigur că ar aprecia mult.
Doamne ajută!
Maria
ianuarie 23, 2013 @ 7:38 pm
Iti multumesc Claudiu!
Este din ce in ce mai greu sa gasesti un loc de munca, situatia s-a inrautatit mult fata de acum un an-un an si jumatate, cand ne plangeam ca ne-a afectat mult criza economica. Doamne ajuta-ne pe toti!
PIRVULETU
februarie 11, 2013 @ 9:12 am
Doamne ajuta !
Maria poate fi mai greu la inceput ,asa am patit si eu dar daca ne putem nadejdea in Dumnezeu se pot rezolva toate !
Nu trebuie sa te descurajeze lipsa de experienta!
Uite eu am primit ajutor in gasirea unui loc de munca din partea Sfantului Nectarie,ale carui moaste se afla in Bucuresti la Manastirea Radu
Voda.