Vouă ce cărţi v-au plăcut ?

Library of the National Palace of MafraAcum câteva luni eram la metrou şi din curiozitate mi-am cumpărat o carte: Mara de Ioan Slavici. Am luat-o şi stând în picioare în tren, am început s-o citesc. Aveam un sentiment foarte frumos, fiecare rând citit îmi dădea o bucurie şi linişte aparte.  Acţiunea cărţii se petrecea într-un sat românesc de acum 100 de ani şi era vorba de Mara, o văduvă, şi de cei doi copii ai ei: un băiat şi o fată.

Subiectul m-a captivat, îmi plăcea foarte mult viaţa simplă şi tihnită pe care o aveau ţăranii noştri acum un secol. Cireaşa de pe tort a naraţiunii a fost povestea de dragoste între Persida, fata tânără şi voinică a Marei şi Naţl, băiatul măcelarului din sat. Vă zic sincer că n-am văzut o relaţie de dragoste aşa frumoasă de când sunt eu. Ce frumos se-ndrăgostesc! Ce sfios se poartă unul cu altul! Ce emoţie au când se-ntâlnesc! Ce mult s-au căutat prin sat, deşi nu vorbiseră niciodată. Ce zbucium în inima lor, mereu cu gândul unul la altul! Ce iubire curată şi plină de sfinţenie!

Această carte m-a învăţat mult din ce înseamnă relaţia dintre un băiat şi o fată, mi-a arătat ce e dragostea aceea inocentă. Mi-a plăcut foarte mult că atunci, nu se concepea o relaţie cu un băiat sau cu o fată fără să te gândeşti la căsătorie. Relaţiile dintre tineri erau profunde pentru că ştiau că o apropiere mai mare între ei era condiţionată de căsătorie, de recunoaşterea ei de Dumnezeu şi de întreaga comunitate.

„Mara” mi-a plăcut pentru că am văzut şi cât de credincioşi erau oamenii înainte, ce importantă era biserica şi preotul pentru întreaga comunitate, şi cât de sfântă era ziua de duminică sau ziua de sărbătoare. Când bătea clopotul la Biserică toată lumea lua mână de pe sapă şi o lăsa jos.

Câte lucruri frumoase avem de învăţat din cărţi.

De atunci am mai citit „Decameronul”  – scris pe vremea ciumei din 1343 din Florenţa, o carte din care am văzut cum se poate nărui o lume în câteva zile din cauza unei boli. Ce mi-a plăcut la această carte au fost şi informaţiile despre viaţa bisericească din vremea aceea, care mi s-au părut foarte interesante şi foarte asemănătoare cu viaţa bisericească a Ortodoxiei.

Poeziile lui Eminescu îmi plac foarte mult, sunt extraordinare, te introduc într-un mediu de basm, îţi expun lumea ca un paradis, fără urmă de răutate şi păcat.

Vouă ce cărţi v-au plăcut ? Pe voi ce v-a fascinat? Ce cărţi v-au impresionat?

(Claudiu)

(Visited 6 times, 1 visits today)