Vreau să-mi fac un tatuaj

E greu sa te faci inteles cu cuvinte din scriptura dar mereu incerc sa dau explicatii mai „baieteste” celor mai putini induhovniciti. De ce vrei sa-ti faci tatuaj l-as fi intrebat dar stiam deja raspunsul: „sa fiu barbat”, sa fiu la fel ca ceilalti, sa nu par ciudat, diferit poate nebun. Hristos spune ca cine se intovaraseste cu lumea se face vrajmas cu El si cine incearca sa fie placut lumii se face neplacut in fata Lui.

Si tot Sfantul Apostol Pavel ne atentioneaza bland: „Toate îmi sunt îngãduite, dar nu toate îmi sunt de folos.” iar una din problemele noastre este ca ne pierdem timpul cu lucruri inutile, care nu zidesc sufleteste, care se risipesc odata cu intrarea in mormant.

Ma gandeam…ce motivatie interioara ar determina pe cineva sa isi faca un tatuaj? Care este utilitatea lui? De ce are nevoie de el? Si am gasit raspuns la Pr Dumitru Staniloaie care spune ca „marele invidios , satana, nu poate suporta lumea ca opera frumoasa si ordonata a lui Dumnezeu, si aduce dezordine in ea; el insusi este intruchiparea maximei uratenii. El uraste nu numai pe oameni, ci lumea intreaga si cauta sa-i impiedice sa vada frumusetea ei, cautand sa o reduca la un simplu obiect de pofte inferioare si la un motiv de vrajba. Ii atrage si pe oameni spre acest chip al ei, ca sa uite de Dumnezeu , de adancimile spiritualitatii si bunatatii.”

Poate ca sub haina dorintelor noastre se ascunde o mandrie subtila dar periculoasa…caci oricarei  mandrii ii urmeaza caderea. Dorinta de a fi ‘altfel’, unic, diferit, si alte himere ca acestea sunt de la cel viclean, care amageste biata minte omeneasca dornica de slava desarta, si de cele mai multe ori aceste ganduri fac nelucratoare credinta noastra, nu staruim in virtute, nu crestem duhovniceste.

Dumnezeu ne lasa dupa mintea noastra, pentru ca in cadere sa ne dezmeticim. Si se creeaza efectul bulgarelui de zapada, un rau atrage alt rau, un duh salasluit in suflet isi mai aduce doua – trei ajutoare….azi un tatuaj, maine poate un piecing, apoi plete, apoi droguri si tot asa…adancimea caderii va fi pe masura inaltarii prin mandrie.

Si daca Dumnezeu le-a facut pe toate bune foarte, de ce vrea omul sa schimbe ceea ce Dumnezeu a facut desavarsit?

Dumnezeu ne-a facut dupa chip si asemanare, El fiind Perfect, intruchiparea perfectiunii si orice lucru, orice lucrare facuta de El este perfecta, deci noi suntem perfecti asa cum ne-a creat El. Prin urmare nu avem nevoie de nicio adaugire la trup ca sa ne infrumusetam, nici de tatuaje, nici de machiaje sau alte podoabe. A scoate sau adauga ceva trupului inseamna a ne face noi insine dumnezei a lucra peste lucrarea Ziditorului,  a asculta de dorintele tale sau de poruncile lui Dumnezeu, cele de Viata-datatoare.

Iar Pr Serafim Rose zice foarte frumos referitor la aceasta dualitate: „Tot omul, prin simplu fapt ca este om, trebuie sa aleaga intre Dumnezeu si sine. Tot omul , in fapt, a ales deja, caci suntem ceea ce am ales. Iar in alegerea noastra ne vadim preferinta pentru o Imparatie sau alta:  Imparatia lui Dumnezeu sau pentru imparatia sinelui”.

Sunt multe de zis in legatura cu subiectul acesta dar mai bine sa urmam povata Sf Ioan Gura de Aur: „O, în loc de aur si de margaritare, împodobeste-te cu fapte bune”  .

Doamne ajuta!
Florian Italia & Tania