Caută articole în site » Caută articole în site »

Campanii

Fapte ale demnității românești

Mii de tineri isi pastreaza fecioria pana la casatorie Tu de ce crezi in Dumnezeu

 Euharistia continua

Ziua Creatorului

De la bun început vrem să vă spunem că demersul nostru prin intermediul campaniei "Mii de tineri își păstrează fecioria până la căsătorie" nu este unul medical, moralizator, sau strict educativ ci este în primul rând un act de credinţă în Dumnezeu, o datorie morală a noastră de a-i informa şi ajuta pe tinerii care dau piept cu valurile tulburi ale societăţii.

Mărturiile şi articolele din această campanie sunt experienţe ce provin din inima unor tineri care L-au cunoscut pe Iisus Hristos ca Dumnezeu adevărat şi-L mărturisesc în viaţa lor prin fapte. Eu am curajul să vorbesc despre viaţa mea intimă, despre suişurile şi coborâşurile vieţii mele din adolescenţă, pentru că văd tinerii lângă mine care suferă, şi nu pot să le spun: „Trăiești în păcat!” Mi-e ruşine să fac asta, şi de aceea le dau exemplu meu personal, le povestesc ce-am trăit şi am simţit eu. Dar n-aş fi avut curajul să le vorbesc altora despre bucuria fecioriei dacă n-aş fi lepădat şi eu păcatul şi nu m-aş fi schimbat. Nu poţi să acuzi un păcat pe care tu însuţi încă-l mai faci, pentru că demersul tău e sortit eşecului de la început.

M-am mânjit şi eu de păcatul desfrânării şi am simţit toate consecţinţele şi frustrările lui, dar a venit un moment când m-am apropiat de Dumnezeu şi de Biserică. Atunci am început să realizez în ce stare mă aflam. Participând la viaţa Bisericii şi simţind bucuria Duhul Sfânt la rugăciune, la Sfânta Liturghie, făcând fapte bune, citind cărţile sfinte, etc., mi-am dat seama că greşesc. Mi-am mărturisit păcatele unui preot şi mi-am propus că din acel moment să-mi schimb viaţa.

Dumnezeu m-a schimbat, eu doar mi-am dorit schimbarea.

Au urmat apoi ani de zile de trăit aproape de Dumnezeu...

Am acum experienţa vieţii în păcat, când timp de câţiva ani am desfrânat, dar şi experienţa vieţii alături de Dumnezeu, şi pentru că le cunosc pe ambele vreau să mărturisesc şi altora ceea ce eu am trăit pentru a nu mai fi nevoie să treacă şi ei prin toate acestea. Vreau să-i ajut şi pe alţii să nu mai treacă prin aceeaşi suferinţă prin care am trecut şi eu.

Am curaj să mărturisesc, pentru că Hristos îmi dă puterea asta şi ştiu în inima mea că e un lucru bun.

Care este legătura dintre viaţa mea intimă şi viața mea duhovnicească? Care este legătura dintre viaţa mea intimă şi Dumnezeu?

E simplu: când mi-am trăit viaţa intimă aşa cum am crezut eu şi cum am văzut la televizor, în reviste şi în ziare, am suferit şi am acumulat frustrări şi multe complexe. Când mi-am trăit viaţa intimă după poruncile lui Dumnezeu mi-am recăpătat demnitatea de om şi încrederea în mine, conştient secundă de secundă că bucuria momentelor pe care le trăiesc vine permanent din relaţia cu El.

Desfrânarea, pe mine ca tânar, m-a desfigurat, m-a umilit, m-a adus într-o stare de ruşine... şi mi-a creat suferinţă. Da! m-am bucurat de plăcerea de moment, şi la început a fost o mare „descoperire” pentru mine, dar mai apoi am început să suport consecinţele.

Sexualitatea în afara căsătoriei, prin toate formele ei, degradează fiinţa umană, pentru că urmăreşte plăcerea în mod egoist şi pentru că nu se întemeiază pe o relaţie de iubire care să aducă roade.

Campania „Mii de tineri îşi păstrează fecioria până la căsătorie” este o mărturie vie a tinerilor din Biserica Ortodoxă, care cred în Dumnezeu şi se raportează la El în toate aspectele vieţii de zi cu zi.

Care este legătura dintre viaţa intimă a unui om şi Dumnezeu?

Omul este creat de Dumnezeu după chipul şi asemănarea Sa: având libertate, raţiune, conştiinţă de sine, creativitate, tendinţă de a se autodepăşi, sete de veşnicie, şi multe alte daruri... Frumuseţea omului vădeşte (descoperă / dă pe faţă) adesea frumuseţea Dumnezeului care l-a creat.

Dumnezeu a creat tot Universul şi l-a urmă a creat şi l-a aşezat pe om în toată creaţia, aşa cum un împărat vine şi îşi primeşte împărăţia. Intervenţia lui Dumnezeu în lume nu se limitează doar la simplu fapt că a creat totul ci veghează permanent asupra omului şi asupra creaţiei. Dumnezeu intervine secundă de secundă în viaţa noastră pentru a-ne ajuta, dar fără să ne îngrădească libertatea. Dacă n-am fi în grija Lui ne-am distruge singuri prin orgolii, egoism şi violenţă.

Viaţa omului este legată de viaţa lui Dumnezeu aşa cum viaţa unui copilaş este strâns legată de viaţa mamei Lui. Noi trăim şi existăm prin Dumnezeu şi dacă o secundă ne lasă singuri se întâmplă ceea ce vedem adesea în lume: necazuri, certuri, războaie, ură, violenţă.

Noi oamenii am primit viaţa de la Dumnezeu şi suntem aşa de frumos creaţi încăt să tindem întotdeauna mai sus... şi mai sus...mai departe...dorind şi mai mult...şi mai bine...fără să ne săturăm niciodată. Setea această de viaţă ne-o vom linişti abia când vom simţi veşnicia prezenţei lui Dumnezeu în viaţa noastră.

Dacă viaţa noastră intimă ne modelează perspectivă asupra vieţii şi modelează implicit viitorul societăţii în care trăim, înseamnă că Dumnezeu este direct implicat, ca Unul ce veghează permanent la buna desfăşurare a vieţii oamenilor în societate... defapt pe tot globul pământesc.

Dar Dumnezeu nu veghează doar la buna desfăşurarea a vieţii pământeşti ci şi la mântuirea noastră, la îndumnezeirea noastră.

Prin urmare demersul campaniei noastre nu vizează doar viaţa omului pe pământ ci implicit şi dobândirea vieţii veşnice. Un tânăr care percepe sexualitatea în mod greşit are mari şanse să-şi piardă şi mântuirea (intrarea în împărăţia cerurilor).

Pe Dumnezeu îl interesează toată viața mea, inclusiv cea intimă, în primul rând pentru că mă iubește, și în al doilea rând pentru că o percepție a mea greșită asupra sexualității vă influența negativ direct sau indirect mulți oameni în societate: fetele pe care le întâlnesc, viitoare soție, copiii, prietenii, familia etc. atât astăzi cât și peste 50 de ani, peste 100 de ani...  

Pe Dumnezeu îl interesează viața noastră intimă dar nu ne obligă în niciun fel la vreo alegere. El doar ne sugerează prin sfinții Săi, prin preoți, prin toată Biserica Sa, că pentru a fi fericiți calea cea mai bună este fecioria, și apoi la vremea potrivită căsătoria. Cei mai duhnovicești pot alege viața monahală și fecioria de bună voie până la sfârșitul vieții - o cale mai înaltă. 

(Claudiu Balan)

Pentru a putea lăsa un comentariu la acest articol trebuei să te înregistrezi. Creaţi un cont

Tabere

Traian Popescu

Pr. Crăciun Opre

Colțișorul meu de rugăciune

Fapte ale demnității românești

Formular login

Dacă aveţi deja un cont, atunci introduceţi userul şi parola în câmpurile de mai jos. Dacă nu, atunci daţi click pe opțiunea "Creaţi un cont". După înregistrarea datelor, veți primi pe mail, un link de confirmare pe care trebuie să dați click pentru a confirma înregistrarea. Imediat după asta vă veți putea loga cu userul și parola definite la înregistrare.

Pentru orice dificultate apărută la logarea pe site, contactați-ne la: contact@ortodoxiatinerilor.ro

Linkuri

 

   Portalul Doxologia